Primele caramizi puse la fundatia unei noi ordini mondiale

 
Un progres util, dar inca un drum de parcurs. Aceasta ar trebui sa fie concluzia summitului G20 de la Londra, in cadrul careia, premierul britanic Gordon Brown, conducatorul intâlnirii, a stabilit un plan in sase puncte pentru a salva lumea.
 
Acest plan reflecta unele realizari importante, cum ar fi o crestere generoasa a finantarii din partea Fondului Monetar International, o noua emitere de drepturi speciale de tragere si impulsionarea finantarii comertului, dar se dovedeste dezamagitor pe alte fronturi, cum ar curatarea bancilor de activele toxice, noteaza intr-un comentariu publicatia britanica Financial Times.
 
Totodata, a devenit clar faptul ca nu vom asista la un sfârsit de la sine al crizei. O parte a geniului lui John Maynard Keynes a stat in explicatia pe care a dat-o felului in care economiile ramân prinse in capcana cresterii economice slabe. Cu cât mai lunga este recesiunea, cu atât va fi mai mare distrugerea fericirii.
 
O scadere economica prelungita va creste totodata riscul ca aceasta criza sa se extinda si sa se adânceasca. În noile democratii, indiferent daca este vorba de Africa sau de Europa Centrala si de Est, momentul de fata este unul al unui pericol autentic, sustine FT, iar in unele tari sarace, criza ar putea duce chiar la razboi si la foamete.
 
Un risc particular priveste o potentiala criza financiara pe pietele emergente, care s-ar putea raspândi rapid intr-o regiune, perspectiva care s-ar dovedi mai puternica pe masura ce recuperarea este intârziata. Ungaria si România au apelat deja la FMI, iar alte state ar putea urma. Este esential, pe de alta parte, ca FMI sa dispuna de resursele necesare pentru a preveni ca problemele locale sa se internationalizeze.
 
O criza financiara in Europa de Est, spre exemplu, ar genera pierderi in bancile din intreaga Europa. Pe de alta parte, chiar daca promisiunea de a creste resursele FMI cu 500 de miliarde de dolari, noua emitere de drepturi speciale de tragere in valoare de 250 de miliarde de dolari si planul pe doua ani, in valoare de 250 de miliarde pentru finantarea comertului, suna extrem de promitator, pe segmentul politicii fiscale summitul a adus putine noutati, este de parere FT.
 
În momentul de fata, SUA nu sunt intr-o pozitie de a revigora cererea mondiala singure. În timp ce tarile in deficit, cum ar fi SUA si Marea Britanie, trebuie sa extinda cererea, tarile aflate in surplus trebuie sa isi joace rolul de a-si extinde consumul intern. Lumea trebuie sa isi creasca cererea fara a-si isi amplifice dezechilibrele.
În ceea ce priveste acest din ultim scop, comunicatul summitului ofera prea putine angajamente credibile, desi era poate nerealist sa ne asteptam la mai mult, releva FT.
 
Cea mai slaba parte a pachetului este elementul financiar, in opinia ziarului britanic. Bancile sunt inca grav afectate, iar criza va dura cu atât mai mult cu cât tarile mari refuza sa isi curete bancile de activele toxice.
 
Dat fiind componenta G20, o politica uniforma de salvare a bancilor nu a fost niciodata fezabila, insa absenta detaliilor privind o abordare comuna in ceea ce priveste curatarea bancilor de active toxice este extrem de deconcertanta, câta vreme angajamentele vagi servesc doar la generarea temerilor ca in spatele acestor cuvinte nu se afla mare lucru, noteaza FT.
 
Lumea functioneaza mai bine dupa acest summit. Probabilitatea unei contaminari periculoase este mai mica adauga Financial Times, care saluta mai ales angajamentul „extrem de incurajator” in favoarea de noi resurse pentru FMI, avertizând totodata ca liderii trebuie insa sa isi aminteasca ca actuala criza, care a pornit in sistemul bancar, nu va fi rezolvata pâna când acesta nu va fi reformat.
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner