Pentru sau împotriva unui scut fiscal?

 
Condamnat de stânga, criticat de o parte a majoritatii, scutul fiscal este una din masurile importante luate la inceputului mandatului lui Nicolas Sarkozy, potrivit ziarului francez Le Monde. El figureaza la locul potrivit in legea privind defiscalizarea muncii, angajarea si puterea de cumparare din 21 august 2007, alaturi de defiscalizarea orelor suplimentare.
 
Amplificând un dispozitiv instituit la 1 ianuarie 2007 de guvernul Dominique de Villepin, scutul Sarkozy prevede ca impozitele directe si contributiile sociale platite de un contribuabil nu trebuie sa depaseasca 50% din veniturile sale, conform unei promisiuni a lui Nicolas Sarkozy:
 
“Nimeni nu va plati la fisc mai mult de jumatate din ce câstiga.” Într-o tara in care consimtamântul la plata impozitului inregistreaza un recul, ideea ca impozitarea nu trebuie sa absoarba totalitatea veniturilor nu mai socheaza.
 
Dar modalitatile de aplicare a scutului stabilite in legea amintita ii pun pe cei mai bogati dintre contribuabili la adapostul cresterilor viitoare ale fiscalitatii. Scutul fiscal instituie un raport intre valoarea anumitor impozite datorate de un contribuabil si veniturile sale.
 
Se iau in considerare impozitul pe venit, impozitul de solidaritate pe avere (ISA), taxa pe locuinta, taxa funciara, si, din 2008, trei contributii sociale, contributia sociala generalizata (CSG), contributia la rambursarea datoriei sociale (CRDS) si o taxa sociala de 2% din veniturile din capital.
 
Atunci când valoarea totala a acestor impozite si contributii este mai mare decât jumatatea veniturilor, contribuabilul poate solicita fiscului restituirea sumei excedentare. 60 % din beneficiari isi impart 1 % din scut.
 
Conform statisticilor inca provizorii, 13.998 de persoane au beneficiat de restituirea impozitelor in cadrul scutului in februarie 2009. Aproape 60 % dintre ele – 8.338 persoane – nu datorau ISA. Acestor contribuabili cu venituri modeste (8.124 au un venit fiscal de referinta mai mic de 3.263 euro) li s-au restituit 580 euro in medie din 876 euro din impozit. Ei reprezinta 0,02 % din 35,6 de milioane de nuclee fiscale franceze.
 
Fiscul le-a rambursat 4,8 milioane de euro din cele 458 de milioane reprezentând costul dispozitivului. Partea consacrata celor mai modesti a fost impartita in doi ani, 2007 si 2008, trecând de la 9,6 milioane la 4,84 milioane de euro. 6 % dintre beneficiari percep 67 % din scut.
 
La celalalt capat, unui numar de 834 persoane care au un patrimoniu mai mare de 15,58 de milioane de euro li s-au restituit in medie 368.261 de euro, adica echivalentul a putin mai mult de jumatate din impozitul lor (701.462 de euro in medie). În total, 6 % dintre beneficiari si-au impartit 307 milioane de euro, adica 67 % din scut. În plina recesiune, valoarea acestor rambursari a incomodat o parte a majoritatii.
 
Presedintele Comisiei pentru afacerile sociale a Adunarii Nationale, Pierre Méhaignerie, a propus, impreuna cu deputatul Charles de Courson, sa se aplice, in mod exceptional, celor mai bogati contribuabili o suprataxa de 5 % din veniturile lor pe 2008 si 2009. René Couanau, deputat din cadrul Uniunii pentru o Miscare Populara /UMP/ pentru Ille-et-Vilaine, s-a declarat partizanul suspendarii scutului.
 
Nici unul nici celalalt nu au avut câstig de cauza. O alta problema abordata in cadrul dezbaterilor privind finantarea venitului de solidaritate activa (RSA) vizeaza faptul ca scutul fiscal nu ia in considerare venitul real, ci venitul fiscal de referinta. Or, acesta poate fi redus cu mai multe sute de milioane de euro prin utilizarea dispozitivelor fiscale derogatorii (deficite funciare, industriale si comerciale) si a niselor neplafonate (dispozitiv Malraux, monumente istorice, legea Robien).
 
Conform presedintelui (PS) Comisiei de finante a Adunarii, Didier Migaud, 595 de nuclee si-au diminuat astfel veniturile (406.287 de euro in medie) cu mai mult de 219.000 de euro. Actionând apoi scutul fiscal – asa cum fac 39 % din cei mai datornici de ISA, dar numai 0,08 % din cei mai mici -, ei pot sa-si reduca, câteodata in totalitate, impozitul pe avere.
 
Începând cu 2010, acest efect pervers va fi limitat prin plafonarea niselor, dar nu va fi anulat: nisa “monumente istorice” va ramâne neplafonata, mai precizeaza Le Monde.
 
 
Loading...
Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.