EUR
4,83 RON
(-0.01%)
USD
4,07 RON
(+1.41%)
GBP
5,35 RON
(+0.31%)
CHF
4,49 RON
(+0.15%)
BGN
2,46 RON
(+0.69%)
BYN
1,67 RON
(+1.01%)
CAD
3,07 RON
(+0.18%)
RSD
0,04 RON
(-0.06%)
AUD
2,94 RON
(-0.05%)
JPY
0,04 RON
(+0.8%)
CZK
0,19 RON
(-0.42%)
INR
0,05 RON
(+1%)

Criza din R. Moldova – amenintare la adresa planurilor Uniunii Europene

 
În absenta unei solutii politice rapide care sa solutioneze criza aparuta in Republica Moldova in urma alegerilor de  la  5 aprilie, Uniunea Europeana s-ar putea confrunta la granita cu o autocratie consolidata, precum cea din Belarus.
 
În acelasi timp, relatiile cu Rusia s-ar inrautati si mai grav, iar lansarea initiativei pentru un “Parteneriat Estic”, sub acoperirea caruia  blocul intentioneaza  sa  intareasca  relatiile  cu sase foste state sovietice, ar  fi subminata, comenteaza publicatia britanica Financial Times.
Rusia a reactionat cu rapiditate in fata crizei, oferind guvernului moldovean sprijin politic si practic in inabusirea protestelor.
 
Presedintele rus Dmitri Medvedev si ministrul rus de externe au facut numeroase declaratii prin care ii ofereau sprijinul presedintelui moldovean, Vladimir Voronin. Pentru Rusia, o Republica Moldova mai izolata fata de Occident este un potential aliat politic mai bun.
Consecintele acestei crize asupra Parteneriatul Estic ar putea fi deosebit de grave.
 
R. Moldova este mai dependenta de Uniunea Europeana decât oricare dintre vecinele sale estice. Peste 50% din comertul tarii se desfasoara cu UE, tara primeste un ajutor semnificativ din partea Uniunii, cei mai multi dintre imigrantii moldoveni lucreaza pe teritoriul UE, iar aproape trei sferturi din populatia tarii sprijina integrarea in Uniune.
 
În cazul in care UE nu-si va putea exercita influenta asupra R. Moldova, se vor ridica indoieli si mai grave  cu  privire  la  relevanta  sa  in  regiunea  estica  a  continentului.  Summitul dedicat Parteneriatului Estic, ce urmeaza sa aiba loc la inceputul lunii mai, la Praga, ar putea reprezenta un adevarat dezastru daca va lasa impresia ca cei 27 de sefi de state din UE ofera legitimitate unor autocrati, nimicindu-si politica pentru aceasta regiune inainte ca ea sa fi fost macar lansata.
 
Consecintele pe termen lung ale crizei ar putea avea implicatii chiar mai vaste. Uniunea Europeana se confrunta cu perspectiva ca Moldova sa devina un satelit politic al Rusiei, sute de mii de cetateni ai Uniunii Europene putând fi supusi unui regim represiv. UE nu s-a mai confruntat niciodata in istoria sa cu o asemenea dilema, crede Financial Times.
 
Însa aceasta turnura pe care ar putea-o lua situatia nu este nici pe departe inevitabila. Uniunea este singurul “actor” care se bucura de credibilitatea necesara pentru a ajuta R. Moldova sa depaseasca aceasta criza. UE trebuie sa exercite presiune la nivel inalt, nu neaparat in mod public, atât asupra guvernului moldovean, cât si asupra opozitiei, fiind necesare ca cele doua parti sa poarte discutii si sa negocieze o solutie politica.
 
Aceasta ar trebui sa includa verificarea listelor electorale, renumararea voturilor, accesul presei de opozitie si recunoasterea alegerilor de catre opozitie. Reprezentantul special al Uniunii pentru R. Moldova a incercat sa ajunga la o solutie mediata, actionând in spatele “scenei”. Însa o mai mare presiune, precum si stimulente din partea Uniunii ar putea fi necesare. România ar trebui sa-si joace, la rândul ei, rolul, oferindu-se sa semneze un tratat de baza si un acord privitor la granita cu R. Moldova.
 
În lunile urmatoare, UE ar trebui, de asemenea, sa trimita o misiune in R. Moldova pentru a se ocupa de reformarea politiei. Criza a aparut in parte din cauza lipsei de incredere intre fortele de politie si public, precum si din cauza abuzarii institutiilor statului de catre partidul aflat la putere, scrie publicatia britanica.
 
“Duhul” autoritarismului moldovean a iesit din lampa sa, iar simpla persuasiune a Uniunii Europene ar putea fi insuficienta pentru a-l inchide la loc. O imensa presiune din partea comunitatii internationale l-a fortat chiar si pe liderul zimbabwean Robert Mugabe sa imparta puterea cu opozitia, in anul 2008.
 
În R. Moldova, rezolvarea ar putea fi mult mai usoara, insa doar daca Uniunii ii va pasa suficient de mult pentru a se implica in solutionarea situatiei. Un element-cheie al acestei situatii este reprezentat de decizia României de a oferi cetatenie in regim accelerat pentru aproximativ un milion de locuitori ai vecinei R. Moldova; practic, ar fi vorba de oferirea cetateniei UE pentru un sfert din populatia celui mai sarac stat din Europa.
 
Regulile Uniunii o forteaza pe aceasta sa sprijine România, unul dintre membrii sai cei mai indisciplinati si disfunctionali, indiferent daca este sau nu de acord cu politica românilor sau daca a fost consultata cu privire la aceasta, comenteaza Financial Times. Aspectul pozitiv este ca, cel putin, comportamentul impulsiv al României nu constituie o pretentie teritoriala.
 
Prin gestul sau, România nu contesta granitele sau suveranitatea tarii vecine, cu toate ca se intoarce la o era a transferului de populatie si de oferire a cetateniei in baza criteriului etnic – practici pentru a caror eliminare a fost, in parte, creata Uniunea Europeana. În pofida vastei masuri a omogenizarii etnice care a avut loc in urma ororilor celui de Al Doilea Razboi Mondial, regiunile estice  ale  Europei constituie  in  continuare  o  amestecatura  de  popoare,  putând  da  dovada  de iresponsabilitate prin incurajarea fragmentarii.
 
Însa adevarata problema cu care se confrunta Uniunea Europeana este legata de felul in care ar trebui sa reactioneze fata de tarile vecine pe care nu are de gând sa le accepte ca membre. Aceasta dilema a devenit evidenta inca de la relativul esec al Parteneriatului Euro-Mediteranean (cunoscut si ca  Procesul de  la  Barcelona)  in  a  lega  Orientul Mijlociu  si Africa  de  Nord  printr-un  ajutor semnificativ si o zona de liber comert.
 
R. Moldova face parte dintr-un grup al tarilor post-sovietice ce au inca conflicte nerezolvate si sunt  impartite  intre  Est si Vest,  intre  Rusia  si UE (cum  este  cazul Georgiei,  al Ucrainei,  al Azerbaidjanului). Acest aspect este cât se poate de descurajant pentru noua politica a Uniunii vizavi de tarile vecine, in cazul acesta fiind vorba despre Parteneriatul Estic.
 
În momentul de fata, acest proiect risca sa para de-a dreptul caraghios, daca Uniunea nu va demonstra ca-si poate exercita influenta asupra evenimentelor  din R. Moldova, si cu atât mai mult asupra celor  din România, conchide publicatia britanica Financial Times.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata