Absenteism masiv la europarlamentare pe fondul unor neclarităţi politice

0

Campania pentru scrutinul parlamentar care va avea loc intre 4 si 7 iunie a inceput.Participarea la alegeri este amenintata de absenteism, Uniunea Europeana (UE) fiind acuzata ca este o masina birocratica, relateaza cotidianul elvetian Le Temps de luni.
În cele 27 de tari ale UE, campania pentru alegerile europarlamentare, care a inceput duminica, risca sa semene cu o operatiune masiva de deminare.

Între 4 si 7 iunie, 375 milioane de alegatori sunt chemati sa aleaga 736 europarlamentari care ii vor reprezenta timp de cinci ani la Strasbourg si Bruxelles.

Pentru ca sondajele anticipeaza deja un absenteism record – peste 60% -, confuzia prevazuta pentru sfârsitul anului face aproape imposibila misiunea candidatilor.

Totul decurge din suspansul care inconjoara textul Tratatului de la Lisabona, succesor al defunctei Constitutii europene ingropate de votul negativ francez si olandez, din mai-iunie 2005.

Aprobat pâna acum de 26 de tari membre, fara Irlanda, care a promis un nou referendum la toamna (chiar daca textul nu a fost formal ratificat in Cehia, Polonia – unde sefii de stat eurosceptici fac greva nesemnându-l – si in Germania, unde trebuie sa se pronunte Curtea Constitutionala), Tratatul de la Lisabona va modifica, dupa intrarea sa in vigoare, fata Europei.

Un presedinte al Cons iliului European – reprezentând tarile membre – va fi ales pentru doi ani si jumatate. Parlamentul European (PE) va avea 751 deputati si puteri crescute.

Va incepe sa lucreze un Înalt reprezentant pentru politica externa a UE, care va fi si vice-presedinte al Comisiei si va dispune de un adevarat serviciu diplomatic.

Uniunea, care functioneaza tot pe baza Tratatului de la Nisa, aprobat in 2000, se va pune in miscare incet-incet, putând sa digere mai bine extinderile din 2004 si 2007, ca si prevazuta aderare a Croatiei.

Apoi poate a Islandei, daca aceasta insula nordica o va cere.

Dar reorganizarea s-a impotmolit si continua sa fie asa, cu serioase consecinte politice, potrivit Le Temps. Premiera consta in modul de desemnare a presedintelui Comisiei, stâlpul constructiei europene.

Viitorul Tratat de la Lisabona prevede ca presedintele sa fie ales “tinând seama de rezultatele alegerilor europene”, apoi validat de Parlament.

Cu alte cuvinte: o victorie a dreptei ar favoriza un candidat de dreapta. Si invers. Aceasta implica asteptarea rezultatelor electorale. În realitate, alegerea pare astazi batuta in cuie.

Sustinut de majoritatea statelor membre, presedintele care isi incheie mandatul, conservatorul portughez Jose Manuel Barroso, ar trebui sa aiba unda verde pentru un nou mandat la summitul din 18-19 iunie, de la Bruxelles.

Socialistii spanioli si portughezi, ca si laburistii britanici, il sustin, impotriva recomandarii Verzilor, a unei parti a liberalilor si a socialistilor francezi.

Atunci de ce sa mergem la urne intr-o asemenea confuzie?, se intreaba ziarul elvetian.

A doua consecinta a ace stei neclaritati politice este tulburarea si mai mult a imaginii unei UE acuzate ca este o masina birocratica departe de cetateni.

S-a dovedit ca PE, mai puternic decât parlamentele nationale in domeniile de competenta comunitara, functioneaza pe baza coalitiilor stânga-dreapta si a aliantelor nationale, departe de sloganurile de campanie.

Este foarte probabil ca numirea viitoarei Comisii, care ar trebui sa fie validata de europarlamentari, sa fie amânata pentru sfârsitul lui 2009 pentru a tine seama de referendumul irlandez asupra Tratatului de la Lisabona, lucru care va spori manevrele de culise ale tarilor membre.

Asta in timp ce dezbaterea politica asupra capacitatii UE de a raspunde repede si impreuna crizei economice este in toi, scrie in incheiere cotidianul elvetian Le Temps.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.