Revoluţia feministă afgană

0

Peste 300 de femei afgane, majoritatea studente, au manifestat in 16 aprilie pe strazile capitalei Kabul impotriva unei legi care trebuia sa impuna femeilor o serie de restrictii in sensul la care tin atât de mult talibanii.

Legea autorizeaza violul in cadrul casatoriei, limiteaza libertatea de deplasare a femeilor (de exemplu pentru a merge la munca sau la scoala) fara permisiunea unui barbat si chiar obliga femeile sa se imbrace dupa dorinta sotilor, scrie cotidianul La Libre Belgique de luni.

Femeile, care au avut de infruntat o masa de barbati furiosi care le strigau “târfe” si alte ofense, au mers 3 km in ploaie pentru a inmâna petitia lor impotriva legii deputatilor.

Dar cele doua Camere ale Parlamentului votasera legea, iar presedintele Karzai a semnase.

Legea nu priveste doar minoritatea siita, ci ar putea urma o intreaga legislatie care sa restrânga drepturile tuturor femeilor.

Presa occidentala a avut ocazia sa descopere ca argumentele femeilor afghane semanau cu cele ale feministelor din Occident.

Ele au spus in esenta ca legile transforma femeile in obiect, facându-le proprietatea barbatilor.

În Occident, la polul opus al femeii considerate obiect se afla o idee foarte individualista privitoare la autonomia personala – luarea unei decizii bazate in primul rând pe propriile dorinte ale femeii vazute ca femeie, mai degraba decât ca sotie, mama, membra a comunitatii sau practicanta a unei religii.

Dar, daca punctul de vedere al feministelor din Occident poate fi util femeilor afgane si altor femei din tarile care practica anumite forme de opresiune masculina, ar fi gresit sa se creada ca trebuie difuzat feminismul “nostru”.

Dimpotriva, sunt multe de invatat de la aceste femei afgane care se lupta cu mult curaj pentru drepturile lor.

Principala teorie a feministelor care actioneaza in societatile traditionale si religioase difera foarte mult de cea din Occident.

În India, de exemplu, ele au o viziune asupra egalitatii intre femei si barbati concentrata mai mult pe familie decât pe individ, punând in valoare mai mult serviciul in slujba comunitatii decât recompensa personala.

Ele nu vad lupta lor ca o confruntare ideologica sau culturala intre barbati si femei, ci ca pe o incercare de a beneficia de egalitatea in drepturi pentru a duce o viata libera de orice violenta si agresiune sexuala, fara casatoria fortata a fetelor si fara “bride- burning” (uciderea unei femei prin ardere, adeseori pentru probleme legate de zestre).

Consensul care apare in India in favoarea mai multor drepturi si libertati pentru femei va genera o oarecare agitatie (mai ales in cadrul clasei de mijloc in ascendenta), dar nu va aduce probabil niciodata prejudicii relatiei de incredere intre barbati si femei.

Si nici nu va impinge India in directia unei societati individualizate si fragmentate, conform feminismului occidental centrat pe persoana.

Aceasta versiune a feminismului – egalitate pentru femei, care sa-si pastreze totusi rolul specific in mijlocul familiei, locul primordial acordat familiei si drepturile vazute in contextul comunitatii si al spiritualitatii – pare a fi o buna corectura adusa exceselor feminismului occidental.

Într-o conceptie ideala, ar trebui sa evolueze si atitudinea fata de progres a barbatilor din tarile in dezvoltare, ajungând sa combine autonomia lor ca indivizi cu rolul de sustinator al familei, participarea la viata comunitatii si celelalte angajamente. Si barbatii occidentali ar avea atunci ceva de invatat de la ei, potrivit ziarului belgian.

Elementul care da speranta femeilor, din Orient, dar si din Occident, este ca presedintele Karzai, supus unor critici virulente pe plan international – si nu numai din Occident – a modificat legea la mai putin de o saptamâna de la protest.

Nevoile femeilor din tarile in dezvoltare sunt mai urgente, iar problemele cu care se confrunta ele sunt mult mai grave decât ale femeilor din Occident.

Ele trebuie sa dezvolte rapid concepte potrivite pentru a raspunde provocarilor actuale. Daca vreuna dintre curajoasele femei care au manifestat la Kabul ar scrie un text care sa marcheze urmatorii 50 de ani de feminism neoccidental, acesta ar fi fara indoiala impregnat de ideea de egalitate si ar fi si foarte concret.

Ar arata ca lumea este mai mult decât suma unor individualitati, interesate in primul rând de consum, sau decât razboiul sexelor.

Ar fi o reviziure inteleapta a ideilor pe care feministele din Occident le considera evidente, incheie cotidianul La Libre Belgique.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.