Vinurile moldoveneşti au răzbit pe piaţa occidentală

0

În paralel cu zgomotoasa si pestrita “revolutie Twitter” din aprilie, in Republica Moldova are loc un alt eveniment: “o revolutie molcoma” in industria vinicola a acestui mic stat postsovietic, revolutie capabila sa aduca tarii schimbari mult mai radicale.

Interdictia impusa de Rusia, in 2006, la importurile de vinuri moldovenesti a indemnat intreprinderile vinicole din republica sa “ridice stacheta” calitatii si sa se orienteze spre pietele occ identale, noteaza publicatia britanica Business New Europe.

În conditiile in care industria vinicola asigura 20% din Produsul Intern Brut (PIB) al Republic ii Moldova, intre 28 si 30% din veniturile provenite din exporturi si 27% dintre locurile de munca existente in aceasta tara, embargoul instituit de Rusia a creat o problema majora, mai ales ca 85% din productia vinicola a republicii se orienta tocmai spre Federatia Rusa.

În ianuarie 2007, Republica Moldova au suferit pierderi de circa 180 de milioane de dolari, uzine le vinicole s-au pomenit in fata imposibilitatii de a-si achita creditele, iar 30% dintre intreprinderile din domeniu au trecut in poprietatea bancilor.

De altfel, tot raul e spre bine: criza a obligat intreprinderile vinicole ale tarii “sa se desovietizeze” si sa inceapa reorientarea dinspre piata rusa spre cea europeana, schimbând asortimentul si insusi modul de a desfasura acest business.

“În 2007, sase intreprinderi vinicole din Republica Moldova s-au asociat intr-o Ghilda Vinicola, pentru a-si consolida pozitiile pe pietele externe”, povesteste Dumitru Tcaci, dorector de marketing la compania Chateau Vartely.

În afara de aceasta firma, din Ghilda Vinicola mai fac parte Acorex Holding, DK-Intertrade, Lion-Gri, Vinaria Purcari si Vinaria Bostavan.

“Cele 6 companii asigura o treime din intreaga cantitate de vin exportata de Republica Moldova”, subliniaza Tcaci.

Ghilda Vinicola din Republica Moldova este sprijinita de USAID, departament american care acorda ajutor economic tarilor straine.

Potrivit lui Douglas Griffith, consultant principal al USAID insarcinat cu reorientarea productiei vinicole moldovenesti spre consumatorul european, lucrurile nu se rezuma doar la marketing.

“Este necesar sa fie schimbata productia insasi, iar obiectivul nostru consta in a ajuta intreprinderile sa implementeze metode noi de productie, care corespund tendintelor internationale: de exemplu, vinuri tinere parfumate, de genul celor australiene, californiene sau chiliene”.

În cazul intreprinderilor vinicole moldovenesti era necesara trecerea de la vinurile dulci, de “tip sovietic”, la cele rosii seci, care sunt preferate in Europa. În afara de aceasta, trebuiau create branduri care sa fie memorate in strainatate.

Astazi, vinul “Firebrid Legend” produs de DK-Intretrade se comercializeaza in multe tari din Europa Occidentala si de Est.

De asemenea, Acorex si-a creat propriu brand de succes, “Taking Root”.

Potrivit lui Tcaci, in 2008, 12% dintre veniturile din export ale ramurii vinicole din Republica Moldova au fost asigurate prin intermediul productiei comercializate in tarile UE (comparativ cu 2007, aceasta cota s-a majorat cu 27%).

Este adevarat ca circa 40% din aceasta cantitate revine Poloniei, insa Ghilda Vinicola din republica vizeaza si pietele din Europa Occidentala. Astfel, din 2006 pâna in 2007, in Marea Britanie s-a dublat volumul de vânzari de vinuri moldovenesti.

În afara de aceasta, dupa atenuarea interdictiei in 2007, vinurile moldovenesti au inceput sa revina treptat si pe piata rusa.

Totodata, ultimele sondaje de opinie atesta ca si gusturile rusilor in materie de vinuri “se europenizeaza”: rusii nu mai prefera vinurile dulci, ci pe cele seci.

Astfel, noile cunostinte obtinute de membrii Ghildei Vinicole a Republicii Moldova ii vor ajuta nu doar in lupta pentru consumatorul european, ci si in restabilirea “nisei traditionale” de pe piata rusa, conchide pub licatia britanica.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.