Protecţia datelor biometrice la nivel naţional şi european este crucială

0

Vicepresedintele Comisiei Europene, Jacques Barrot, abordeaza intr-un interviu acordat ziarului elvetian Le Temps diverse aspecte legate de siguranta datelor biometrice, controlul identitatii in spatiul Schengen, libera circulatie a lucratorilor.

Jacques Barrot, care este si comisar european pe probleme de justitie si afaceri interne, profita de succesul referendumului cu privire la pasapoartele biometrice in Elvetia pentru a face bilantul relatiilor bilaterale.

Faptul ca 50,1% dintre elvetieni s-au declarat in favoarea pasapoartelor biometrice permite Uniunii Europene (UE) sa evite gravele dificultati care s-ar fi creat in cazul unui refuz. Pasapoartele biometrice fac parte din “strategia Schengen”, iar tarile terte, precum cele din Balcani, sunt, de asemenea, pe cale de a le adopta, afirma Jacques Barrot.
Acest lucru nu inseamna totusi ca nu se vor lua in considerare semnalele lansate de elvetieni cu ocazia acestui referendum.
Problema protectiei datelor biometrice si a centralizarii acestora, atât la nivel national cât si european, este cruciala. “Voi participa, de altfel, la Bruxelles, la un mare colocviu legat de acest subiect, la care vor fi prezenti politisti, juristi si experti in informatica. Este imperios necesar sa raspundem problemelor sesizate, nu numai in Elvetia”, explica comisarul.
Confruntarea, cu ocazia acestui colocviu, a punctelor de vedere ale titularilor si utilizatorilor acestor informatii biometrice va permite progresul in revizuirea prevazuta a actualei directive comunitare privind protectia datelor, elaborata in 1995.
Se va discuta despre raportul intermediar referitor la viitorul sistem de informatii Schengen, SIS II, care va include date biometrice ale persoanelor cautate sau suspecte.
Ultimele teste sunt mai degraba favorabile, iar arhitectura tehnica a acestui nou sistem pare pusa la punct, astfel incât se va aborda acest subiect la Consiliul ministrilor de justitie din spatiul Schengen, din 4-5 iunie, cu speranta de a lua o decizie pâna la sfârsitul anului.
Barrot precizeaza ca intentia este, la modul mai general, crearea unei agentii europene de date biometrice care sa gestioneze diferitele tipuri de informatii transmise, atât pentru sistemul SIS (pentru persoanele cautate de politie), cât si pentru eliberarea vizelor. Este o dezbatere importanta, in care, evident, Elvetia va avea locul ei special, a mai spus Barrot.
În ceea ce priveste integrarea Elvetiei in spatiul Schengen, vicepresedintele Comisiei Europene a afirmat ca “un raport de evaluare” este pe cale de a fi elaborat. Dar, in opinia sa, elementul cel mai important este deja cunoscut: disparitia frontierelor nu a dus la cresterea criminalitatii.
Libertatea de circulatie, elementul fundamental al spatiului Schengen, nu a adus atingere, in Elvetia, securitatii.
Întrebat in legatura cu ceea ce crede el despre controalele din ce in ce mai frecvente efectuate in trenuri de politistii de frontiera elvetieni, comisarul pentru justitie a explicat ca acordurile Schengen prevad posibilitatea, in tarile membre, de efectuare de controale ale identitatii punctuale si inopinate, din diverse motive de ordin public, precum banuiala de trafic de droguri. În schimb, acest tip de controale nu trebuie sa devina regulate si sistematice.
Daca se intâmpla asa, atunci aceste practici nu respecta „spiritul Schengen” si ar putea deveni o adevarata problema. Barrot insista ca aceste controale trebuie motivate de o finalitate explicita.
Nu are rost sa suprimi frontierele daca se multiplica apoi verificarile identitatii in interiorul spatiului Schengen, subliniaza comisarul european.
Un alt dosar delicat este cel al liberei circulatii a lucratorilor. Cons iliul federal va reexamina, in cursul acestei saptamâni, eventuala activare a clauzei de salvgardare, deoarece pentru titlurile de lunga sedere, cotele de resortisanti comunitari sunt depasite.
Referitor la aceasta problema, Jacques Barrot a afirmat ca activarea acestei clauze de salvgardare este posibila si ea nu face derogare de la acordurile existente.
“Dar, in ceea ce ma priveste, eu as vedea aici un semnal politic foarte regretabil. Ar fi un contrast flagrant cu recenta intrare a Elvetiei in spatiul Schengen, iar o asemenea decizie ar putea fi prost perceputa.
Ea ar atrage, cu siguranta, critici din partea Uniunii Europene, de care Confederatia se poate lipsi acum. Europa intreaga se afla astazi, din cauza crizei economice si financiare, sub presiunea reflexelor xenofobe, care nu sunt pe masura idealurilor sale.
Îmi permit sa lansez acest avertisment, in respectul suveranitatii Elvetiei, dar ar fi pacat ca imaginea unei Elvetii deschise Uniunii Europene sa fie astfel stirbita”, a afirmat Barrot.
Comisarul pentru justitie se declara satisfacut de votul Elvetiei, adaugând ca multi cred, printre care si el, ca Elvetia are multe de oferit Europei. UE, care ofera acces la piata sa imensa, are multe de primit de la Elvetia, a mai spus el.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.