Turcia-Armenia: o strângere de mână cu efecte în Caucazul strategic

0

Încalzirea relatiilor dintre Turcia si Armenia a generat probleme etnice si energetice in regiunea strategica a Caucazului, situata intre Marea Caspica si Marea Naegra si marginita de Rusia, la nord, si de Turcia si de Iran, la sud, noteaza publicatia americana Christian Science Monitor.

Decizia Ankarei de a se pune de acord asupra unei “foi de parcurs” in luna aprilie pentru a normaliza relatiile cu Armenia, care sustine o enc lava separatista armeana pe teritoriul Azerbaidjanului, a atras mânia celui din urma.

În consecinta, Azerbaidjanul s-a folosit de singura pârghie de care dispune – resursele sale de petrol si gaze naturale – pentru a influenta Turcia, insa aceasta influenta se extinde si asupra obiectivelor energetice ale Europei.
Azerbaidjanul se asteapta sa isi creasca in mod semnificativ exporturile de gaz in urmatorii 5- 7 ani si conteaza pe extinderea furnizarii alimentarii cu gaz spre pietele Europei Occidentale. În mod similar, Europa a incercat la rândul sau sa isi extinda reteaua de gazoducte, in special pe cel planificat sa lege Turcia de Austria pentru a-si asigura mai multa independenta energetica de Rusia. Proiectul gazoductului Nabucco are insa o istorie de intârzieri.
Daca turcii nu fac din rezolvarea disputei din jurul enclavei Nagorno-Karabah o parte a normalizarii relatiilor cu Armenia (iar Armenia se opune ace stui lucru), cu atât mai mult pro iectul gazoductului are sanse de a se transforma intr-un vis, sau cel putin asa crede Baku.
În acest sens, Azerbaidjanul a amenintat sa retraga statutul Turciei de “cel mai favorizat client” si de principala ruta de transport a gazului din Azerbaidjan, precizând ca exista si alternativa rusa, a carei mentionare trebuie luata in serios in conditiile in care Baku si Moscova au semnat recent un memorandum de intelegere in privinta vânzarilor de gaz.
Daca, pâna la urma, Rusia obtine acordul in privinta vânzarilor de gaze cu Azerbaidjanul, ea nu va bloca doar resursele energetice ci isi va consolida si puterea in Caucaz, deja sporita prin ocuparea celor doua republic i separatiste ale Georgiei.
Cu toate acestea, la inceputul acestei luni, mediatorii internationali pentru Nagorno-Karabah i-au adus discret pe liderii din Armenia si Azerbadjan sa se intâlneasca pentru a discuta cu prilejul unei conferinte la Praga, urmând ca in luna iunie, cei doi sa se intâlneasca din nou in Rusia.
De asemenea, saptamâna trecuta, premierul turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat Azerbaidjanul si Rusia in incercarea de a reduce tensiunile din regiune si a facut progrese in discutiile cu omologul sau rus, Vladimir Putin, in ceea ce priveste construirea unui nou gazoduct pe directia nord-sud, turco-rus, care ar furniza gaz mai multor tari, printre care si Israelului.
Acest fapt, la care se adauga reinnoirea unui contract pentru furnizarea de gaz rusesc in Turcia, ar trebui sa ajute sa reasigure Moscova de continua sa influenta energetica.
Pe de alta parte, in cadrul vizitei sale in Azerbaidjan, Erdogan a cedat in fata cererii ca Turcia sa nu isi redeschida granitele cu Armenia pâna când disputa in jurul Nagorno-Karabah nu este rezolvata, ceea ce a determinat mânia Armeniei, unele voci speculând ca la acest moment procesul de normalizare dintre Ankara si Erevan este pus sub semnul intrebarii.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.