Europa: stânga germană şi dreapta românească

0

În ajunul alegerilor europene, Guardian Weekly face o sinteza a trei articole scrise de editorialistii Marie de Verges, Jean-Jacques Bozonnet si Mirel Bran si dedicate felului in care se prezinta in momentul de fata unele partide politice si personalitati care participa la alegerile pentru Parlamentul European /PE/.

În Germania, mai multe sondaje succesive arata ca partidul radical de stânga Die Linke, condus de fostul lider social-democrat /SPD/ Oskar Lafontaine, nu face progrese, ba chiar pierde teren, fiind creditat cu aproximativ 9-10 la suta din intentiile votantilor, desi in primavara lui 2008, la un an dupa lansare, atinsese in sondaje 14-15 la suta.
La acel moment, radicalii se impuneau ca a treia forta politica din Germania, in urma crestin-democratilor (CDU-CSU) si a SPD, parteneri in coalitia aflata la guvernare, insa in prezent, Die Linke a fost depasit de formatiunea de dreapta liberala Partidul Liber Democrat (FDP), singurul partid care si-a imbunatatit statusul de la inceputul crizei.
În momentul de fata, Die Linke este blocat intr-o competitie sterila cu SPD, care a adoptat recent o platforma de stânga in vederea alegerilor generale si care planuieste si atacuri asupra capitalismului. În aceste conditii, pentru Die Linke singura solutie a fost sa isi radicalizeze platforma, facând Bruxelles-ul responsabil pentru toate relele, de la razboaiele pe probleme legate de mediu la criza creditelor.
Die Linke, o alianta formata din fosti sustinatori ai SPD-ului si fosti comunisti est-germani, doreste sa se impuna ca un partid care militeaza pentru dreptatea sociala. În acest sens, partidul a propus un salariu minim de 13 dolari pe ora (fata de 10 dolari propusi de SPD), o crestere substantiala a impozitelor pentru cei cu salarii mari, o taxa pe proprietate, dar si un al treilea pachet de stimuli, in valoare de 130 de miliarde de dolari, pentru crearea a doua milioane de noi locuri de munca.
Pe de alta parte, Die Linke spera ca accentuarea somajului sa schimbe atitudinea votantilor. Desi Lafontaine a prevazut de câteva saptamâni aparitia unui ‘conflict social’ si le-a cerut lucratorilor sa se mobilizeze pentru o ‘greva generala’, pâna in prezent nu a existat proteste mare. Die Linke ramâne insa convins ca poate obtine ’10 la suta sau mai mulť ceea ce ar fi suficient sa trimita mai multi europarlamentari la Strasbourg.
Pe de alta parte, campania pentru alegerile europene l-a trimis pe fostul presedinte polonez Lech Walesa, acum in vârsta de 65 de ani, inapoi in anii ’80, când era un tânar militant in sindicatul Solidaritatea.
Unii sunt surprinsi sa il vada pe Walesa, câstigator al Premiului Nobel pentru pace si membru al grupului de ‘intelepti’ ai UE, alaturi de eurosceptici. Walesa a participat saptamâna trecuta, la Madrid, la o conventie organizata de Libertas, partidul pan-european fondat de afaceristul irlandez Declan Ganley, care se opune birocratilor UE si Tratatului de la Lisabona.
Walesa a explicat ca este de acord cu viziunea despre Europa a lui Ganley, insa se distinge de Libertas in ceea ce priveste metoda, favorizând ratificarea Tratatului, in conditiile in care, chiar daca nu isi doreste nici pe departe acest lucru, considera ca este mai bine sa se opuna lucrurilor din interior pentru a realiza schimbarea.
Într-un fel care aminteste de criticile Libertas la adresa lipsei de transparenta de la Bruxelles, Walesa deplânge faptul ca alegerile parlamentare nu intereseaza decât 20 la suta din cetateni si face apel la o o Europa bazata pe valori.
În România, cerul albastru din spatele gratiilor celulei i-ar fi putut aminti lui Gigi Becali, patronul clubului de fotbal Steaua Bucuresti, de drapelul european, insa cu siguranta i-a dat de gândit.
În pofida popularitatii masive de care se bucura in România, Becali, un fiu de cioban mândru de originile sale modeste, care s-a imbogatit de pe urma afacerilor imobiliare, a ajuns in inchisoare la 3 aprilie deoarece incercarea sa de a-si face singur dreptate in cazul furtului masinii sale a dus la acuzatii penale.
Mii de suporteri au manife stat pentru a protesta impotriva arestarii sale. La 13 aprilie, Becali a primit vizita in inchisoare a lui Corne liu Vadim Tudor, liderul Partidului România Mare, care i-a oferit sansa de a candida la europarlamentare, cei doi fiind de acord sa candideze impreuna desi au schimbat insulte timp de mai multi ani.
În prezent, Partidul România Mare candideaza la europarlamentare, avându-l in fruntea listei pe Corneliu Vadim Tudor si pe Becali pe locul al doilea. Becali, cons iderat cel mai bogat român cu o avere despre care se crede ca se ridica la 3,3 miliarde de dolari, si-a facut debutul politic in 2004, atunci când a preluat controlul asupra micii formatiuni de dreapta nationaliste, Partidul Noua Generatie.
O figura populara pentru mass-media, Becali detine un mic palat in centrul Bucurestiului, isi primeste vizitatorii pe un tron de aur si crede ca are misiumea divina de a-si salva tara.
La 17 aprilie, mogulul fotbalului a reusit sa isi asigure iesirea din inchisoare. Pe fondul temerilor economice, Vadim Tudor si Becali au o sansa buna de a câstiga doua din cele 33 de locuri din Parlamentul de la Strasbourg alocate României, crede Mirel Bran.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.