UE si China: cine de cine are mai multa nevoie?

0 12

Niciodata inca Beijingul nu a manifestat o indiferenta atât de mare pentru UE ca acum, iar UE – un interes atât de mare pentru China, noteaza analistul politic al RIA Novosti, Dmitri Kosârev, intr-un comentariu publicat pe RIA Novosti, cu prilejul summitului UE-China care s-a desfasurat la 20 mai, la Praga.

În general, UE adora summiturile: cel cu China a fost ‘inghesuiť intre cel cu tarile Americii Latine, care s-a desfasurat in Nicaragua, si cel cu Rusia, din Habarovsk.
Tema centrala a summitului de la Praga au constituit-o doleantele exprimate de europeni, potrivit carora ar fi bine ca statul chinez sa cumpere cât mai multe marfuri europene – adica sa scoata zona euro din profunda criza. Pachetul anticriza chinez, in valoare de 585 de miliarde de dolari, s-a dovedit obiectul principal al discutiilor.
Deocamdata, statistic ile comerciale nu sunt une le imbucuratoare pentru europeni. Europa transfera in conturile chineze circa 169 de miliarde de euro pe an: adica, la atâta se ridica deficitul comercial al UE in relatiile cu China. Aceasta inseamna ca europenii gasesc marfurile chineze mai potrivite ca oricare altele.
Conform economistilor chinezi, fiecare familie din UE economiseste câte 300 de euro pe an, cumparând marfuri chinezesti. Potrivit analistului rus, este putin probabil ca lucrurile sa se schimbe, deoarece UE si nu SUA este acum pentru China partenerul comercial numarul 1 si principala piata de desfacere.
Analistul rus aminteste ca summitul UE-China de la Praga ar fi trebuit sa aiba loc inca in decembrie 2008, insa Beijingul a decis amânarea lui, ca raspuns la ‘dorinta fierbinte’ a lui Nicolas Sarkozy, care detinea pe atunci presedintia UE, de a se intâlni cu liderilor in exil al tibetanilor, Dalai Lama.
Kosârev subliniaza atitudinea oarecum superioara pe care China o manifesta in relatiile cu UE. Tocmai aceasta atitudine determinase Financial Times sa publice un comentariu acid in care indeamna Europa sa nu mai ‘linguseasca’ Beijingul, chiar daca nu explica foarte bine cum ar putea UE sa evite acest lucru.
Potrivit analistului rus, toate acestea sunt parte a unui proces global complicat, când vechi complexe europene se prabusesc sub loviturile realitatii economice mondiale.
Constientizarea propriei suprematii morale, revendicarea dreptului de a-i invata pe altii bazele democratiei si alte reguli de comportament constituie ‘piatra unghiulara’ a constiintei europene. A vedea ca alte modele politice – cel chinez, de exemplu – le permit altor civilizatii sa nu se teama de UE sau de SUA reprezinta o grea lovitura.
La aceasta lovitura reactioneaza destul de bine diplomatii europeni, cum ar fi si Benita Ferrero Waldner, care in ajunul summitului de la Praga a declarat ca ‘modelul chinez este un succes al globalizarii’. Totusi, publicul larg isi schimba mult mai greu opiniile.
De aceea, europenii ‘isi scot pârleala’ pe spatele celor care sunt mai slabi, iar noile discutii privind posibilitatea implementarii de sanctiuni la adresa Myanmarului constituie o dovada in acest sens.
În ceea ce priveste Rusia, ea ocupa un loc intermediar: nu este atât de puternica precum China, dar nici atât de slaba precum Myanmar. În opinia analistului rus, summitul UE-Rusia de la Habarovsk se va desfasura fara probleme – Moscovei nu i se vor da lectii de viata – insa nici nu va deveni un summit istoric.
Potrivit lui Kosârev, paralelele dintre relatiile UE-Rusia si UE-China sunt evidente. Pentru Moscova, UE este de asemenea un partener economic important, in timp ce un acord pe marginea mai multor probleme politice lipseste. Însa, in pofida lipsei de acord politic, Rusia nu a anulat summitul cu UE. Poate ca si aceasta este o buna varianta de comportament, opineaza in final analistul rus.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.