Karl-Heinz Kurras, agentul ucigaş care a schimbat evoluţia Germaniei de Vest

0

Uciderea in 1967 a unui demonstrant neinarmat de catre un ofiter de politie, la Berlin, a fost evenimentul care a declansat o miscare de protest de stânga si a asezat Germania de Vest pe directia evolutiei dintr-un stat conservator in tara progresista de azi, comenteaza ziarul american The New York Times.

O descoperire facuta in arhivele securitatii est-germane Stasi a rasturnat perceptia Germaniei despre istoria sa postbelica. Din arhive, reiese ca agentul ucigas, Karl-Heinz Kurras, desi lucra pentru politia din Berlinul de Vest, activa in acelasi timp si ca spion Stasi.
Descoperirea facuta de expertii care cerceteaza cazurile de persoane ucise la zidul Berlinului si activitatea Stasi a scos la iveala o multitudine de chestiuni incomode, devenite deodata subiect de dezbatere nationala.
În cazul stângii, apartenenta reala a lui Kurras loveste in fundamentele miscarii de protest din 1968 din Germania. Crima a furnizat un motiv clar pentru opozitia miscarii fata de ceea ce membrii sai vedeau drept un stat violent si nedrept, pe când, de fapt, presupusul fascist ticalos, de traditie stângista, era el insusi un socialist angajat.
Totodata, ace st fapt reprezinta o reamintire usturatoare a infiltrarii de catre Stasi a structurilor vest-germane, ridicând si intrebarea daca aceasta infiltrare nu a fost cumva mai profunda decât s-a descoperit pâna acum.
Chestiunea cea mai perfida ridicata de aceasta descoperire este aceea daca Kurras a actionat cumva nu doar ca spion dar si ca agent provocator, incercând sa destabilizeze Germania de Vest. Ziarul german Bild am Sonntag isi punea aceasta intrebare intr-un articol intitulat: “A dat Mielke (Erich Mielke, seful de atunci al Stasi) ordinul de a trage?”.
Istoricii care au scos la iveala cele 17 volume de dosare care vorbesc despre viata dubla a lui Kurras afirma ca nu exista nicio dovada ca in spatele crimei s-ar fi aflat Stasi. Oficia lii de la Berlin au refuzat cererile de repunere sub acuzare a lui Kurras, venite din partea grupurilor de victime si a altora. Acesta a fost achitat in 1967 de acuzatiile de omucidere si i s-a permis mai târziu sa se alature din nou forte lor de politie, dupa ce verdictul a fost dat.
Kurras, acum in vârsta de 81 de ani, a confirmat cu ocazia unui interviu acordat ziarului B ild ca era membru al partidului comunist est-german, referitor la colaborarea sa cu Stasi declarând: “Si daca am lucrat cu ei ce?
Ce importanta are? Asta nu schimba nimic”. Kurras nu neaga ca a tras in demonstrantul Benno Ohnesorg, in ceafa acestuia, afirmând insa ca a fost vorba de un accident. El neaga consemnarile potrivit carora a fost platit de serviciile de securitate, aratând ca agentii care au introdus acele date in dosarele sale probabil ca-si captuseau propriile buzunare.
Kurras s-a nascut in Prusia Orientala (Ostpreussen – fost teritoriu al imperiului german, acum parte a Poloniei si Rusiei, n.red.) si s-a oferit voluntar pentru serviciul militar in 1944, la vârsta de 16 ani. A fost prizonier al sovieticilor timp de trei ani, in lagarul de la Sachsenhausen, fiind cunoscut ca un colectionar entuziast de arme si un excelent tragator.
El a inceput sa duca o viata secreta dubla in 1955, moment in care s-a dus la autoritatile din Berlinul de Est si a cerut sa se poata muta in Germania de Est, pentru a se alatura politiei de acolo. În schimb, conform dosarelor scoase la iveala de istoricii Helmut Mueller-Enbergs si Cornelia Jabs, acestuia i s-a spus sa se alature politiei din Berlinul de Vest, in timp ce spiona pentru Stasi, sub numele de cod Otto Bohl.
În timp ce Kurras parea sa corespunda modelului de “politist fascist”, studentul Ohnesorg a fost considerat cea mai inocenta dintre victime, unul care scria poezii, era casatorit si a carui sotie gravida astepta primul copil atunci când el s-a dus la o demonstratie contra vizitei oficiale a liderului iranian, sahul Mohammed Reza Pahlavi. Moartea lui Ohnesorg a avut un efect mobilizator puternic. Fotografia unei femei care ii tinea capul studentului aflat la pamânt este una din cele mai simbolice imagini ale Germaniei.
Studentii obisnuiti, care probabil nu s-ar fi alaturat miscarii de protest din 1968, au fost impinsi prin aceasta la actiune, pe o nota mai sumbra, evenimentul devenind de asemenea justificarea principala a actiunilor violente ale gruparilor teroriste precum Factiunea Armata Rosie si M
scarea 2 Iunie, care si-a luat numele de la ziua impuscarii lui Ohnesorg.
În timp ce guvernul est-german folosea crima pentru scopuri de propaganda, disensiunile si bulversarile semanate de crima au fost temporare si au avut efectul neasteptat de a face Vestul o alternativa mai atractiva decât Estul pe termen lung. Potrivit lui Marek Dutschke, fiul liderului miscarii studentesti, Rudi Dutschke, moartea lui Ohnesorg a declansat modernizarea Germaniei de Vest, ducând la mai multa democratie, egalitate intre sexe si libertate sexuala.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.