Rusia vrea să “devieze” gazul iranian dinspre Europa spre Asia de Sud

0

Rusia si-a exprimat satisfactia in legatura cu acordul incheiat duminica intre Teheran si Islamabad privind constructia unui gazoduct care sa plece dinspre bazinul iranian Pars-Sud (South Pars) spre Pakistan.

Potrivit cotidianului rus Kommersant, compania rusa Gazprom intentioneaza sa se ralieze acestui proiect, care ar putea devia cantitatile de gaz disponibile in Pars-Sud de la proiectul Nabucco, pentru a le orienta spre pietele din Asia de Sud.
Acordul semnat intre Iran si Pakistan este avantajos Rusiei, deoarece punerea in practica a acestuia va contribui la orientarea gazului iranian spre pietele din Asia de Sud, pentru ca acesta sa nu alimenteze gazoductul Nabucco, un proiect pe care Moscova il considera concurent.
Potrivit reprezentantului oficial al Gazprom, Serghei Kuprianov, partea rusa este interesata sa participe la pro iectul iraniano-pakistanez, in care si-ar putea asuma functia de operator al gazoductului si sa fie antreprenorul constructiei acestuia.
Lungimea sectorului iranian al noului gazoduct va fi de circa 1.100 de km, iar a celui pakistanez – de peste 1.000 de km. Pentru inceput, Iranul va livra Pakistanului circa 11 miliarde de metri cubi de gaz pe an, iar apoi aceasta cantitate urmeaza sa fie dublata. Demararea constructiilor la pro iect este planificata pentru septembrie 2009, iar finalizarea lucrarilor – pentru septembrie 2014.
Totodata, precizeaza Kommersant, noua conducta este doar o parte din pro iectul mult mai mare ce prevede constructia gazoductului Iran-Pakistan-India. Negocieri concrete pe marginea acestui amplu proiect incepusera inca in 1995, insa din cauza relatiilor tensionate dintre Delhi si Islamabad se discuta constructia a doua gazoducte separate: Iran-Pakistan si Iran-India.
În aprilie 2008, in timpul unor vizite in Pakistan si India, presedintele iranian Ahmadinejad a reusit sa-i convinga pe cei doi lideri de stat sa sprijine ideea unui singur gazoduct, cu o capacitate de 55 miliarde de metri cubi pe an, dintre care 62,5% ar fi fost pentru India, iar restul – pentru Pakistan. Costurile acestui amplu proiect au fost estimate la 7-8 miliarde de dolari.
Cu toate acestea, din septembrie anul trecut conducerea Indiei s-a retras din negocierile pe marginea proiectului, invocând probleme in discutiile cu Iranul si Pakistanul referitoare la pretul gazului si la tranzit. Însa, potrivit expertilor, o problema reala au constituit-o presiunile exercitate asupra Indiei de catre SUA.
Washingtonul, aflat in conflict cu Teheranul, incearca sa impiedice realizarea acestui proiect, care i-ar permite Iranului sa aiba acces la o noua piata de desfacere a gazului sau si sa obtina circa 5 miliarde de dolari pe an. La sfârsitul saptamânii trecute, Ahmadinejad a reiterat invitatia pentru Delhi, declarând ca proiectul este deschis “pentru India si pentru toate tarile interesate”.
Interes pentru proiect manifesta si China, continua Kommersant. Beijingul a discutat posibilitatea construirii unei ramificatii a gazoductului spre China, insa costurile ridicate fac ca si conducerea chineza, care de obicei nu se zgârceste la proiecte importante din punct de vedere politic, sa manifesta unele rezerve.
Dupa cum subliniaza analistii, proiectul comporta anumite riscuri. În primul rând, situatia din Pakistan este instabila. În al doilea rând, conditiile acordului semnat saptamâna trecuta la Teheran prevede ca fiecare tara sa construiasca din bani proprii tronsonul de gazoduct de pe teritoriul sau, insa Pakistanul se confrunta cu mari probleme financiare.
În al treilea rând, nu exista claritate nici in ceea ce priveste preturile: un contract final privind livrarile de gaz ar urma sa fie semnat abia peste 3 saptamâni.
Între timp, in Iran se vor desfasura alegeri prezidentiale. Potrivit Kommersant, nu este exclus ca pentru Ahmadinejad incheierea acestui acord preliminar sa fi fostul doar un element al campaniei electorale.
Acum, presedintele iranian poate sa-si revendice meritul patrunderii Iranului pe o noua piata a gazului, lasând discutiile pe marginea detaliilor pentru mai târziu. Însa, dupa cum arata istoricul proiectului, asemenea negocieri s-ar putea prelungi ani buni de zile.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.