Seceta în România ultimilor ani

0

Fenomenul de seceta inregistrat in ultimii ani a contribuit intr¬o masura importanta la dezechilibrele macroeconomice, România fiind puternic dependenta de importurile agroalimentare, peste 70% din necesar, ceea are efect negativ atât asupra balantei externe, cât si asupra evolutiei fenomenului inflationist.

Autoritatile statului, ingrijorate de amenintarea secetei

În ziua de 25 mai, presedintele Traian Basescu s-a declarat nemultumit la finalul unei intâlniri cu parlamentarii democrat-liberali, de faptul ca politic ienii par foarte putin interesati de efectele secetei. “Probabil se asteapta sa apara pamânt crapat la televizor ca sa se minuneze. Si aici trebuie facut ceva.

În primul rând, trebuie puse in stare de functionare instalatiile de irigatii. Iar aici nu sunt de pus prea multe intrebari cu aprobare de unde, cu ce subventie, aici probabil s-ar putea proceda ca in momentul in care seceta este definitiv instalata si incep sa fie afectate culturile, Guvernul pur si simplu sa dea drumul la apa, pentru ca daca intrebam prea mult si facem prea multe acte, s-ar putea sa ne trezim cu recoltele de grâu si de porumb compromise”, a declarat Traian Basescu.
El adaugat ca a vorbit cu parlamentarii PD-L si despre necesitatea punerii in practica a proceselor de descentralizare, dar a atentionat si asupra sarcinilor pe care le au directiile agricole, in conditiile in care exista anumite deficiente in domeniu.
Declaratia presedintelui României a avut loc dupa ce, in aceeasi zi, deputatul PD-L Mircia Giurgiu a propus Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice a Camerei Deputatilor adoptarea unor “modalitati reale si rapide” pentru sprijinirea agricultorilor afectati de seceta.
El a explicat ca “potrivit datelor statistice, mai mult de jumatate din suprafata de teren arabil a României va fi afectata in aceasta vara de seceta. Cele mai afectate zone vor fi cele din sudul tarii, estul Moldovei si Dobrogea. Efectele nefaste ale secetei se regasesc, insa, puternic si in zona Muntilor Apuseni din judetul Cluj”.
Mircia Giurgiu a mai aratat ca, potrivit specialistilor, efectele secetei, cumulate cu lipsa ingrasamintelor, ar putea duce la o pierdere a productiei de peste 30% la cereale, dar si la principalele culturi de primavara.
La 22 mai, Daniel Botanoiu, cons ilier in Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, a afirmat ca seceta a compromis in acest an 1,043 milioane hectare de culturi agricole, ceea ce reprezinta in jur de 15% din suprafata arabila cultivata in acest an, de 7,23 milioane ha.
La aceasta suprafata se mai adauga inca 141.000 de hectare afectate de inghetul târziu de primavara, grindina si inundatii ceea ce ridica suprafata agricola afectata in acest an la 1,191 milioane hectare.
Din totalul de peste un milion de ha afectate de seceta, in jur de 311.000 hectare sunt distruse in procente de peste 50%, iar 732.000 hectare, sub 50%. Cultura de rapita a avut cel mai mult de suferit in urma secetei, circa 35% din suprafata. Cartofii au fost afectati pe 32% din suprafata, iar cerealele paioase (grâu, orz) pe circa 19%. Si celelalte culturi, cum ar fi floarea soarelui, soia, porumbul au avut de suferit in urma secetei, dar in procente mai mici de pâna in 10%.
Agentia Nationala de Meteorologie a anuntat, la 21 mai, ca desi România se va confrunta in acest an cu temperaturi de peste 3 8-40 de grade si cu seceta, aceasta nu va fi la fel de intensa ca seceta din anul 2007. Cele mai vulnerabile zone la fenomenul de seceta agricola extrema ramân cele sudice si sud-estice, indeosebi sudul Olteniei, Munteniei si al Moldovei, Baragan si Dobrogea.
Ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, pregateste punerea in functiune a sistemului de irigatii.
În ziua de 26 mai, ministrul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale, Ilie Sârbu, a declarat ca sistemul de irigatii din Romania ar putea functiona pe 760.000 de hectare, in 2009, cu 200.000 de hectare mai mult decât in prezent, daca vor exista la dispozitie fondurile necesare de 100 de milioane de lei.
“Avem posibilitatea sa punem in functiune, in cel mai scurt timp, sistemul de irigatii pe inca 200.000 de hectare, daca vom primi banii necesari, circa 100 de milioane de lei. În prezent sistemul este in functiune pe doar 560.000 de hectare”, a precizat Ilie Sârbu.
Acesta a subliniat ca la 27 mai va prezenta guvernului strategia in domeniul irigatiilor intocmita de Administratia Nationala de Îmbunatatiri Funciare (ANIF) impreuna cu cei de la mediu, dar din pacate costurile estimate sunt extrem de mari.
Ilie Sârbu considera indreptatite afirmatiile presedintelui Basescu referitoare la functionalitatea sistemului de irigatii din România, in conditiile in care in ultimii 4 ani, in guvernarea PNL, nu s-a facut nimic in acest domeniu. “Nu au facut nimic timp de patru ani, desi noi am lasat in 2004 circa 1,5 milioane hectare functionale in sistemul de irigatii si am gasit in 2008 doar 60.000 hectare. Puteau ajunge la 3 milioane ha in patru ani”, a aratat ministrul Agriculturii.
ANIF a irigat in aceasta primavara mai putin de 10% din suprafata totala de 559.966 hectare contractata, in acest an, de Organizatiile Utilizatorilor de Apa (OUAI) si de alti beneficiari, respectiv o suprafata de 46.385,1 de hectare de terenuri agricole irigate pâna la data de 18 mai 2009.
Pâna la data mentionata contractele sezoniere totalizau doar 24 de ha, restul udarilor fiind realizate numai pe contractele incheiate cu OUAI. Volumul de apa livrat pâna in prezent se ridica la 31,860 milioane metri cubi (mc) de apa, norma de irigatie realizata fiind de 735,7 mc la ha.
Seceta din 2007
Potrivit statisticilor Administratiei Nationale de Meteorologie, anul 2007 a fost cel mai cald din ultimii 107 ani in România. Si iarna 2007 a fost cea mai calda din ultimii 107 ani, fiind depasite recordurile absolute ale temperaturii maxime zilnice la 24 de statii meteorologice.
În luna mai 2007, in tara noastra s-au inregistrat temperaturi caniculare, in medie cu 10 grade Celsius mai mari decât de obicei pentru aceasta perioada a anului. Astfel, in Bucuresti, in zilele de 13- 17 mai s-au inregistrat peste 30 de grade Celsius, in Câmpia Româna vremea a fost fierbinte, iar seceta a inceput sa se instaleze in unele zone ale tarii, punând in pericol recoltele.
Potrivit sefului Administratiei Nationale de Meteorologie, Ion Sandu, seceta din anul 2007 a fost mai rea decât cea din 1946 deoarece a compromis sute de hectare de culturi agricole din toata tara.
Vara 2007 a fost comparabila cu cea din 1946, insa cu o persistenta mai mare a zilelor caniculare, când temperatura maxima a depasit 35 de grade Celsius. A fost depasita temperatura maxima absoluta pentru luna iulie pe tara (44,3 grade Celsius pe data de 24 iulie, Calafat).
De asemenea, a fost depasita temperatura maxima absoluta lunara: iunie (53 statii), iulie (94 statii), august (17 statii). S-a inregistrat un numar record de temperaturi maxime zilnice de peste 40 de grade Celsius in 148 de cazuri.
În iulie 2007, s-a inregistrat un numar record de zile consecutive caniculare, cu temperaturi maxime zilnice mai mari de 35 de grade Celsius: 10 zile la Calarasi, Bucuresti – Filaret, Drobeta Turnu Severin.
Productiile agricole obtinute in toamna lui 2007 au fost apreciate drept cele mai scazute din ultimul secol, fiind comparabile cu cele din anii 1946-1947, care au fost la fel de secetosi.
Pagubele inregistrate in agricultura in 2007 din cauza secetei au fost evaluate la 5,39 miliarde lei, peste 65% din suprafata aflata in cultura (5,787 milioane hectare) fiind afectata in diferite grade. Seceta din vara anului 2007 a adus prejudicii statului de 388 milioane euro, reprezentând 0,4% din Produsul Intern Brut.
Seceta din 2003
Pe lânga 2007, un alt an deosebit de secetos a fost 2003. Astfel, in primavara anului 2003, cultura de grâu din intreaga tara a fost afectata pe o suprafata de 179 mii de hectare, in proportii cuprinse intre 50% si 100%, de temperaturile ridicate si de seceta, judetele cele mai afectate fiind Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Vrancea, Braila, Calarasi, Constanta, Ialomita si Tulcea.
Din datele prezentate la sfârsitul luni iunie 2003, de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului (MAPAM), suprafata totala afectata de seceta depasea 2 17.700 hectare in 10 judete din tara, culturile cele mai afectate fiind grâul, secara, orzul, orzoaica, porumbul, floarea-soarelui, rapita, mustarul, soia, sfecla de zahar si plantatiile pomicole.
Din suprafata totala cultivata cu grâu si secara, adica 179.000 de hectare, mai mult de 166.072 ha din productie au fost compromise in proportie de 50%.
Cele mai mari suprafete cultivate cu grâu si secara afectate de seceta au fost localizate in Ialomita si Buzau. Dupa grâu, orzul a avut de suferit din cauza secetei pe 18.607 hectare, iar plantatiile pomicole pe 14.560 hectare, toata aceasta suprafata fiind situata numai in judetul Vâlcea.
Ca urmare a situatiei create de evolutia factorilor de clima (nivelul scazut al precipitatiilor, temperaturi ridicate excesive), Ministerul Economiei si Comertului cerea tuturor companiilor din sectorul energetic sa urmareasca foarte atent evolutia stocurilor si a bunei functionari a unitatilor de producere a energiei, astfel incât sa se poata acoperi toate solicitarile pietei.
Seceta din anul 2000
Prin extindere, durata, intensitate si efecte, si seceta din anul 2000 poate fi cons iderata una dintre cele mai puternice care s-au manifestat pe teritoriul tarii noastre in ultimii zece ani. Pe intreg teritoriul tarii, regimul pluviometric a prezentat un deficit de 33,4% din cantitatea normala.
Vara a fost foarte calduroasa, in sudul tarii temperaturile maxime zilnice depasind, in mod repetat valoarea de 40°C, maxima anuala atingând 43.5°C (Giurgiu, 5 iulie). Seceta s-a prelungit si in toamna, in luna octombrie cantitatea medie de precipitatii fiind de 3,2 mm (normala climatologica fiind de 38,0 mm). În Oltenia, vestul Munteniei si Carpatii de Curbura, precipitatiile au fost practic inexistente.
Clima României si pericolul de seceta
În general, clima României este temperat-continentala, cu precipitatii relativ reduse si cu diferente mari intre anotimpuri. Vara este un anotimp calduros, care dureaza de la sfârsitul lui mai la jumatatea lui septembrie in câmpiile din Sud si Vest.
În sudul României exista peste 25 de zile “tropicale” (cu temperaturi peste 30, chiar 35 Celsius) si peste 90 de zile de vara (cu temperaturi peste 25-30 C). Temperatura maxima absoluta din România este de +44.5 grade C, si s-a inregistrat la Ion Sion, lânga Braila, la data de 10 august 1951.
Adesea, vara apar furtuni puternice cu cantitati mari de precipitatii. De notat ca in zonele montane din Nord si Centru vara este un anotimp temperat, cu putine zile tropicale sau de vara, si cu nopti racoroase. Temperatura medie anuala variaza de la 11 Celsius in lunca Dunarii, la 6 C in Harghita. Temperatura medie a lunii iulie variaza intre 26 Celsius si 18 Celsius tot in functie de regiune. În ianuarie, ace ste temperaturi variaza de la 0 Celsus (la Baile Herculane sau la Mangalia) la – 6 Celsius (in depresiuni).
Studiile meteorologilor arata ca, in ultimul secol, temperatura medie anuala pe tara a crescut cu 0,5 grade, cu anumite diferente in functie de regiuni. Astfel, incalzirea mai pronuntata s-a manifestat in zonele din sudul si din sud-estul tarii, unde a ajuns pâna la 0,8 grade. În acest fel se explica faptul ca, in nordul tarii, temperatura medie anuala este de 8 grade, iar in sud este cu peste trei grade mai ridicata.

Cresterea frecventei anilor secetosi pe teritoriul României, de la doi-trei ani in secolul trecut, la patru si poate, chiar 5 in acest prim deceniu al mileniului, i-a alarmant pe specialisti care apreciaza ca se impune o reactie rapida si coordonata, atât din partea statului si fermierilor, cât si a cercetarii interdisciplinare.
Dobrogea, Baraganul si sudul Podisului Moldovei sunt regiunile cele mai expuse fenomenului de seceta din România. Intervale de seceta prelungita au fost intre anii: 1894-1907, 1945-1951, 1983- 1994.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.