Angajaţii germani se înghesuie la câştiguri viitoare

0

Participarea angajatilor la capitalul sau profitul companiei, asa numita Mitarbeiterbeteiligung, prinde radacini printre sindicatele si politicienii din Germania, acest trend indicând ca, in mijlocul ravagiilor provocate de prabusirea economica brutala, reprezentantii angajatilor sunt gata sa exploreze noi teritorii, scrie publicatia Financial Times.

“Companiile spun angajatilor: Trebuie sa accepti asta si asta. Bine, spunem noi. OK, poate ca ne impacam cu asta insa doar daca primim ceva in schimb – de la garantii de angajare si pâna la participatii la profitul companiei”, afirma Berthold Huber, seful sindicatului IG Metall, cel mai mare din Germania.
În comparatie cu alte tari europene, angajatii germani au fost pâna acum reticenti in a achizitiona participatii la compania la care lucreaza. Un raport publicat anul acesta de Federatia Europeana pentru Posesia de Active de catre Angajati a relevat ca doar 1,7 din capitalul de participare (private equity) al marilor companii germane era detinut de angajatii lor, comparativ cu o medie europeana de 2,6 si de 4,5 in Franta.
Prabusirea economica face insa acum sa creasca popularitatea acestei idei in Germania. Firmele afectate de scaderea cererilor si lipsa de lichiditati sunt fortate sa reduca costurile de personal, angajatii neavând alte sanse decât sa fie de acord cu concesii. Totusi, ei incep sa ceara asigurari ca vor fi rasplatiti dupa trecerea crizei si revenirea la profit a companiei.
Politicienii vad la rândul lor un avantaj in aceste evolutii, la inceput de an fiind aprobata si legislatia necesara promovarii coproprietatii angajatilor. Olaf Scholz, ministrul german al muncii, declara ziarului Sueddeutsche Zeitung ca ideea de a acorda angajatilor o participare la capital a devenit mai atractiva de când cu criza.
În frunte se afla sectorul constructiilor de automobile, a carui situatie obliga managerii si muncitorii sa caute noi idei. Compania Daimler a alcatuit luna trecuta un grup de lucru pentru a examina daca un bonus de profit pentru angajati ar trebui transformat intr-o participare la capital, pentru a ajuta la reducerea costurilor.
Discutiile au urmat anuntarii unui program de economisire in valoare de doua miliarde de euro, care va duce la reducerea orelor de lucru si a salariilor a 60.000 de muncitori cu 8,75 anul acesta, in schimbul garantarii locurilor de munca.
Consiliul angajatilor de la Opel discuta asupra unui plan similar, Magna, fabricantul canadian de piese pentru automobile, una din companiile care au facut oferte de preluare pentru Opel, parând sa inteleaga acest mesaj si promitând muncitorilor 10 din actiunile noii companii.
Între timp, angajatii ar putea primi participatii la conglomeratul industrial Schaeffler, ca parte a unei intelegeri fara precedent cu reprezentantii angajatilor, in scopul mentinerii locurilor de munca si reducerii costurilor cu 250 de milioane de euro.
Companiile mici si mijlocii incep si ele sa recunoasca beneficiile acestui sistem, afirma Heinrich Beyer, director al Grupului de lucru Parteneriat in Economie (AGP – Arbeitsgemeinschaft Partnerschaft in der Wirtschaft), un fel de grup de lobby pentru companiile care au permis participari ale angajatilor la profit.
Angajatii nu au nimic de pierdut, prin actiunile pe profit si participatiile la capital ei având cel putin o miza pentru viitor, este de parere acesta. Cu toatea ace stea, sindicatul IG Metall, care numara 2,3 milioane de membri, se arata destul de sceptic legat de capacitatea modelului de coproprietate a angajatilor de a ajuta companiile.
Joerg Koether, purtator de cuvânt in cadrul sindicatului, avertiza asupra faptului ca angajatii care primesc o participatie la compania lor vor trebui sa fie ingrijorati nu doar de (pierderea) locului de munca dar vor avea de infruntat si riscuri financiare suplimentare.
Criticii afirma ca sindicatelor nu le convine sa-si vada puterea diluata din cauza unor angajati deveniti protocapitalisti. Angajatii germani deja influenteaza deciziile la nivel de corporatii, prin reprezentantii lor in cons iliile de supraveghere.
Nu este de aceea prea surprinzator faptul ca un studiu realizat de Institutul pentru Cercetarea Ocuparii Fortei de Munca (IAB) a descoperit ca in 2005 doar circa 10 din companiile germane foloseau sistemul impartirii profitului, in timp ce doar 2 faceau posibila pentru angajati participarea la capital.
Astfel de cifre, provenind dintr-o perioada in care economia era mai puternica, profiturile corporative in crestere iar salariile in stagnare, releva o imagine palida a unei forte de munca germane care nu reusea sa se bucure de roadele muncii sale.
Atunci când Angela Merkel a ajuns la putere, in 2005, ministrii au promis sa intreprinda ceva, guvernul aprobând anul trecut un set de noi stimulente pentru angajati.
Grupul international de constructii comerciale Goldbeck, o companie de marime mijlocie cu sediul la Bielefeld, in vestul Germaniei, este un model al functionarii acestor stimulente. Aceasta companie de familie permite angajatilor sa achizitioneze o participatie la capital “tacita”, pâna la o valoare de 1.055 de euro in fiecare an.
Platile anuale din dobânda la acest capital variaza in functie de profitabilitatea companiei, ajungând la o medie de 12 de când s-a inceput aplicarea acestui sistem, acum 25 de ani. Desi muncitorii nu achizitioneaza prin aceasta si dreptul de a avea ceva de spus in conducerea companie, ei sunt motivati in acest fel sa lucreze mai bine iar comunicarea dintre personal si management este mai buna, explica Thomas Domeyer, ofiter financ iar la firma Goldbeck.
Angajati au in acest fel sentimentul ca sunt parteneri ai firmei si ca macar o mica parte din ea le apartine, iar daca compania are rezultate bune pentru ei este foarte profitabil, adauga Domeyer. El este totusi de acord ca aceasta investitie nu este lips ita de riscuri, in caz de insolventa a companiei banii fiind pierduti.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.