Banca Naţională a Letoniei propune înlocuirea valutei naţionale cu tichete

0

Guvernatorul Bancii Nationale a Letoniei, Ilmars Rimsevics, a declarat ca vara aceasta in circulatie ar putea fi introduse tichete care sa inlocuiasca banii letoni. Daca initial era vorba despre un fel de cartele pentru saraci, acum se propune trecerea totala la sistemul de tichete.

Opozitia a fost prima care a reactionat la aceasta initiativa a Bancii Nationale a Letoniei, denumind-o “o idee absolut aiuristica”. Deja dupa aceasta si premierul leton Valdis Dombrovskis a declarat ca introducerea tichetelor reprezinta o devalorizare ascunsa a monedei nationale – latul – si guvernul nu intentioneaza sa urmeze astfel de recomandari, relateaza joi presa rusa.
Discutând pe marginea propunerii Bancii Nationale, comentatorii analizeaza in special modul in care aceasta se va rasfrânge asupra persoanelor cu venituri mici: daca statul nu va avea bani, de exemplu, pentru plata pensiilor, atunci cel putin pe baza tichetelor letonii isi vor putea cumpara produse de prima necesitate si sa-si achite serviciile comunale.
Însa, potrivit unui om de afaceri leton, nici clasa de mijloc nu va mai avea bani care sa poata fi pusi in circulatie: “Cine in strainatate ne va primi tichetele ca plata pentru materia prima?”.
Secretarul de presa al Bancii Nationale a Letoniei, Martins Gravitis, a incercat sa explice initiativa lui Rimsevics: “Prin sistemul de tichete putem intelege atât tichete in sens propriu, pe care populatia sa le schimbe pe marfuri, cât si obligatiuni sau chiar bani-surogat”.
De altfel, asemenea explicatii nu au facut decât sa aduca si mai multa neclaritate. Premierul Dombrovskis a reactionat vehement: “La ce s-a referit exact guvernatorul Bancii Nationale, ar trebui sa-l intrebam chiar pe dânsul!”.
De altfel, cetatenii letoni stiu deja: daca partidele puterii neaga ceva (cu atât mai mult cu 10 zile inainte de alegerile municipale), inseamna ca trebuie sa te astepti la vesti proaste, subliniaza cotidianul rus Novâie Izvestia.
Mai ales ca, potrivit ultimului sondaj de opinie realizat de DnB NORD Latvijas barometrs, de activitatea guvernului sunt “total nemultumiti” 40% dintre cetateni, “mai degraba nemultumiti” – 41% si doar fiecare al zecelea cetatean este “mai degraba multumit” de activitatea cabinetului de ministri.
Oricum, guvernatorul Bancii Nationale a Letoniei ins ista ca guvernul fie sa reduca cheltuielile si sa contracteze un credit de la Fondul Monetar International (FMI), fie sa “aleaga o cale când, in a doua jumatate a acestui an, va fi necesara implementarea sistemului de tichete, deoarece statul nu va putea sa plateasca din bugetul de stat sumele necesare”.
De asemenea, principalul bancher al tarii prognozeaza ca, la sfârsitul anului, deficitul bugetar va ajunge la 11% in loc de cele 7% prognozate de cabinetul de ministri.
Comentând aceasta declaratie, opozitia atrage atentia in special asupra faptului ca imensul deficit bugetar este provocat in mare masura de aparatul administrativ foarte mare, care anul trecut “a inghitit” circa 14 din bugetul de stat. Novâie Izvestia precizeaza ca moneda nationala a Letoniei, tara membra a UE, este in strânsa legatura cu euro si nimeni nu-i va permite tarii sa tipareasca bani pur si simplu.
Totodata, incasarile la bugetul tarii au scazut dramatic. În primul rând, acest lucru este o consecinta a crizei financiar¬economice. În al doilea rând, o buna parte din populatia tarii (circa 2,3 miloane) “a picat in plasa” creditelor contractate de la banci scandinave.
La sfârsitul anului trecut, datoriile institutiilor financiare, intreprinderilor, companiilor si cetatenilor tarii a atins circa 20 de miliarde de euro, adica 110% din Produsul Intern Brut (PIB) al Letoniei. Aceasta inseamna ca fiecare cetatean leton datoreaza in jur de 10.000 de euro.
Astazi, banii pe care unii letoni ii mai primesc prin transfer bancar de la rudele care muncesc in strainatate merg direct pentru achitarea datoriilor la banci, subliniaza Novâie Izvestia.
Potrivit cotidianului rus Vremia Novostei, initierea de rectificari bugetare, care sa prevada o reducere drastica a cheltuielilor, inclusiv pentru platile sociale, pentru invatamânt si sanatate, este frânata in prezent de motive politice: la data de 6 iunie in Letonia se vor desfasura in paralel alegerile pentru Parlamentul European si organismele de conducere locala, iar pâna la acea data politic ienii nu vor sa ia decizii nepopulare.
Totusi, parlamentul tarii trebuie sa adopte rectificarile pâna in a treia decada a lunii iunie, inainte de vacanta parlamentara. De asemenea, in iulie, când se va afla daca Letonia a indeplinit cererile creditorilor internationali, se va lua o decizie si in ceea ce priveste acordarea unei noi transe de bani.
Dupa cum nota miercuri cotidianul leton Neatkariga Riga Avize, in cercurile politice creste din ce in ce mai mult nemultumirea fata de “improvizatiile” lui Ilmars Rimsevics. Totusi, nimeni nu are de gând sa-l demita pe bancherul-sef al tarii: mandatul sau expira abia in 2013.
loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.