Bulgaria şi Romania, elevii slabi din blocul oriental al UE

0 12

Au fost ultimii veniti, cei care au suscitat cele mai mari rezerve intre vechii arhitecti ai Europei unite si cei care si-au facut cele mai prost temele de atunci. Bulgaria si România si-au reclamat dreptul la steaua comunitara la 17 ani de la caderea comunismului oferind UE un pasaport spre Balcani si Marea Neagra.

Doua zone vitale pentru stabilitatea unei Uniuni care nu mai vrea sa vada alt razboi ca cel din anii 90 la usa casei sale si aspira sa se inteleaga mai bine cu Rusia. Însa dincolo de aceste aspiratii, ambele tari au adus cu ele flagelul coruptiei care le-a atras un puternic perdaf din partea Bruxelles-ului, noteaza ziarul El Mundo.
1.    Cetatenii unui club cu drept de admitere
Ambele au aderat in 2007 cuprinse de un val de euroentuziasm care i-a scos pe oameni in strada pentru a sarbatori integrarea. “Este un moment ceresc” spunea cuprins de extaz presedintele bulgar, Gheorghi Pârvanov. “Bine ati venit in Europa”, spunea plin de entuziasm si omologul sau român, Traian Basescu. Veteranii avusesera totusi grija sa le diminueze entuziasmul, ingradindu-le accesul pe piata muncii.
Clubul isi consolida astfel sistemul dublei masuri aplicat Estului pe care il inaugurase in 2004. “A existat o oarecare senzatie de orgoliu ranit”, explica Andrei Bogdan Tarnea, director la Centrul de Informatii despre România de la Bruxelles.
Frustrarea s-a extins când a fost introdus moratoriul, ca un rau mai mic sau temporar (Spania l-a eliminat anul acesta, dar tari precum Franta, Germania sau Italia inca il mentin). “UE va continua sa aiba o problema daca continua sa creeze diferente. Europa nu ar trebui sa fie un loc pentru exceptii”, asigura analistul.
2.    Un europenism supus probei discriminarilor
Nici elitismul fondatorilor nici criza care le-a micsorat buzunarele nu au epuizat valul de entuziasm al partenerilor balcanici. “Românii percep inca UE ca un loc sigur si au incredere in solidaritatea membrilor sai”, asigura Bogdan. În Bulgaria, cetatenii care se simt “europeni” au crescut cu 14% din 2007, potrivit lui Novinite, o agentie de stiri din Sofia.
Ambele tari participa pentru prima data anul acesta alaturi de restul membrilor UE la alegerile europarlamentare care vor fi un test pentru revalidarea celor nationale. România organizeza alegerile prezidentiale la toamna iar bulgarii sunt convocati pentru cele legislative in iulie.
În 2007, mai putin de 30% din cetateni au venit la urne. Cu un pericol acum suplimentar: “Ca agenda nationala sa o sechestreze pe cea europeana din cauza alegerilor interne”, spune Bogdan.
3.    Cei mai saraci pedepsiti de criza economica
Aproape o treime din cei 21,5 de milioane de români si 13% din bulgari traiau sub pragul saraciei din 2005. Azi criza a afectat ambele tari. FMI a iesit in ajutorul Bucurestiului cu cel mai mare credit acordat unei tari europene aflata la ananghie.
“Nu cred ca lumea este dezamagita de UE, ci de faptul ca ai nostri nu se descurca mai bine”, asigura Bogdan. Majoritatea bulgarilor, potrivit web-ului Euractiv, au incredere in UE, dar nu si in guvernul lor.
4.    Pedepse pentru a fi irosit “morcovii” europeni
Destinatia banilor europeni a trimis ambele tari la coltul UE, devenind cei mai slabi elevi dintre cei veniti dupa largirea spre Est. Transparency International plaseaza Bulgaria pe primul loc pe lista tarilor europene corupte. Si imediat pe locul doi, România. Revista Economist se facea ecou luna aceasta a criticilor privind aderarea lor precipitata.
Cea mai grea pedepasa pentru a fi irosit “morcovii” Uniunii a fost aplicata Sofiei. Bruxelles-ul a inghetat anul trecut 800 de milioane de euro sub forma de ajutoare pentru statul nou venit pe motiv de coruptie. Dintre acestea 220 s-au pierdut definitiv pentru a nu fi expirat termenul. Bruxelles-ul a criticat totodata slabiciunea Parlamentului român fata de mica si marea coruptie.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.