SUA trebuie să înveţe din lecţia sistemului de sănătate universal care a eşuat în România

0

Desi Statele Unite cheltuiesc aproape 2,2 trilioane de dolari sau 7.421 de dolari anual pe fiecare locuitor al SUA, sistemul sanitar din America ramâne una din principalele surse de ingrijorare ale americanilor, mai ales in momentul de fata când rata somajului la nivel national se apropie de 10, noteaza publicatia americana Southtown Star, care face o comparatie intre sistemul de sanatate american si sistemul de sanatate românesc.

Presedintele Barack Obama a declarat saptamâna trecuta liderilor din cadrul Congresului ca doreste o reforma comprehensiva a sistemului de sanatate pâna la sfârsitul lunii iulie.
Planul Casei Albe include reducerea cresterii pe termen lung a costurilor sanatatii pentru afaceri si guvern, protejarea familiilor de faliment si de datorii ca urmare a costurilor pentru sanatate, garantarea posibilitatii de alegere a doctorilor si a planului de sanatate si investirea in prevenirea bolilor si in starea de bine a pacientului.
Este evident ca, atât dintr-un punct de vedere liberal cât si dintr-unul conservator sistemul american de sanatate are nevoie urgent de reforma, in conditiile in care, printre altele, cei care nu isi pot gasi slujbe unde angajatorul ofera servicii de sanatate pentru angajati au doua optiuni: fie sa apeleze la sistemul de sanatate fie sa ramâna fara servicii de sanatate asigurate.
America a plonjat in acelasi tip de s istem de sanatate universal caruia ii rezistase atât de puternic in timpul administratiei Clinton. Acesta este extrem de asemanator cu sistemul de stat de sanatate esuat de care fostul stat comunist România se straduieste sa scape, noteaza publicatia americana.
Personalul de la centrul medical St. Lukas din Pitesti sustine ca atunci când spitalul s-a deschis in 2002, localnicii au oferit mita lucratorilor spitalului, obicei pe care il dobândisera din timpul comunismului pentru a obtine cea mai buna ingrijire medicala, potrivit Southtown Star.
Înainte de caderea comunismului in 1989, doctorii români aveau un salariu mai mic decât cei care lucrau in fabrici, iar relatarile sustin ca 95 din tranzactiile medicale implicau oferire de bani pe sub mâna pentru doctori. Au trebuit sa treaca ani pâna când cei care veneau la St. Lukas sa inteleaga ca organismul neguvernamental si staff-ul privat ofera servicii excelente pentru oricine are nevoie nu doar pentru cine poate sa plateasca pe sub mâna, mai releva publicatia.
St. Lukas a fost prima clinica neguvernamentala construita dupa caderea comunismului. Dupa sapte ani, reputatia clinic ii a devenit binecunoscuta, iar elita României prefera sa isi duca aici apropiatii bolnavi decât sa ii dea pe mâna unui sistem de stat inferior si corupt, mai scrie Southtown Star.
În documentarul “Progres la Pitest”, angajatii români de la St. Lukas descriu conditiile deplorabile din spitalele de stat la care lucrau anterior, printre care lipsa echipamentului updatat si a materialelor de curatare pe care ajunsesera sa si le aduca de acasa.
Chiar daca este sustinut de o comunitate crestina, St.Lukas nu este considerat un ONG ci mai degraba o afacere privata capabila sa se sustina si sa realizeze suficient profit pentru a se extinde si in alte zone din România.
Indiferent ce decid legiuitorii americani in urmatoarele 60 de zile, este sarcina americanilor sa ins iste in privinta unui progres real al ingrijirii medicale pastrând totodata un ochi atent asupra sistemului de sanatate universal care a esuat in România, conchide publicatia.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.