UE atârnă la uşă afişul: “Nu mai sunt locuri”

0

Criza si blocarea Tratatului de la Lisabona frâneaza extinderea, Parisul si Berlinul cer “o pauza” pentru a nu dilua identitatea europeana a tarilor din zona Balcanilor, iar Turcia va fi nevoita sa suporte o lunga asteptare pentru a obtine aderarea.

Doar Croatia, care inainte de recesiune era deja cu un picior in clubul Celor 27, va reusi sa se strecoare intre 2010 si 2011. La care se adauga lipsa de progrese impotriva coruptiei din România si Bulgaria, care au suscitat critici privind intrarea lor precipitata, noteaza ziarul El Mundo.
Mult temutul “instalator polonez” care avea sa fure tuturor locurile de munca a ramas un mit. La cinci ani de la largirea sa masiva spre Est, Uniunea Europeana paralizeaza admiterea noilor pateneri, dar nu pentru ca ar fi suferit de pe urma unui “tsunami” a mâini de munca cum prevesteau catastrofal dreapta sau stânga europene.
Furtuna financiara este cea care face sa tremure jumatate de Europa precum si blocarea Tratatului de la Lisabona, fapt ce i-a determinat pe Angela Merkel si Nicolas Sarkozy sa ceara sa fie zavorâte portile clubului si sa fie atârnat la usa afisul: “Nu mai sunt locuri”.
Cancelarul german cere “o lunga pauza” care sa permita “consolidarea identitatii institutiilor” iar presedintele francez avertizeaza ca daca Europa nu stabile ste frontiere va ramâne “fara valori”. Doar Croatia, care inainte de criza avea deja un picior inauntru si poate Islanda, aflata acum in faliment si nevoita sa bata la usa, ar mai putea sa se strecoare.
Însa celelalte, spre disperarea Balcanilor, ar trebui sa suporte o lunga asteptare care ar putea sa devina eterna. Iar brutala recesiune nu face decât sa lungeasca coada aspirantilor care invidiaza calmul (tensionat) si stabilitatea (relativa) cu care Cei 27 supravietuiesc vremurilor de criza.
Albania tocmai si-a inaltat steagul de membra a NATO la cartierul general din Bruxelles si acum cere integrarea in UE, la fel ca Muntenegru. Însa Serbia nu poate sa se apropie de UE pâna nu il va captura si preda Tribunalului de La Haga pe generalul sârbo-bosniac Ratko Mladic, autorul masacrului de la Srebrenica.
Macedonia si Turcia se afla, teoretic, in aceeasi antisala a aderarii ca si Croatia, dar cât Zagrebul nu isi rezolva conflictul frontalier cu Slovenia – acceptând ca un tribunal special european sa solutioneze litigiul la marea Adriatica – si se vede deja acceptata in 2010 sau 2011, Skopje si Ankara vor trebuie sa se inarmeze cu rabdare.
Grecia se opune prin veto aderarii noului partener care spune ca se nume ste la fel ca regiunea sa din nord, Macedonia, cerând sa i se schimbe numele . Iar Turcia nu primeste decât tergiversari. “Nu putem lasa pe toata lumea inauntru”, a spus Merkel cu alegerile batând la usa.
Axa franco-germana se teme ca extinderea va dilua caracterul politic al UE si o vor transforma intr-un amalgam de tari fara identitate comuna si fara alta locatie decât cea de a fi o mare piata deschisa lumii, cum aspira unii dintre semnatarii Tratatului de la Varsovia care au intrat in UE in 2004.
Polonia, Ungaria, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia, Cipru si Malta nu au zile le acestea prea multe motive pentru a sarbatori a cincea aniversare a aderarii dupa ce boom-ul lor economic s-a oprit brusc.
Criza a provocat un val de protectionism economic cu accente xenofobe – proteste impotriva angajarii muncitorilor straini din Marea Britanie – si multi au rezerve fata de piata unica si de libera circulatie a muncitorilor.
Comisia Europeana face eforturi sa prezinte avantajele unei extinderi care, dupa venirea Bulgariei si României in 2007, a transformat UE in zona economica integrata cea mai mare din lume, cu 500 de milioane de persoane, peste 30% din PIB mondial si peste 17% din comertul mondial.
“Preocuparea fata de imigratia masiva nu a fost confirmata de realitate”, se arata la Bruxelles. Europenii din Est care acum lucreaza in vechea Europa nu reprezinta nici 1% din populatia activa, cu unele exceptii precum Irlanda, care a ajuns la 5%. Iar somajul face acum ravagii intre “instalatorii polonezi” care prefera sa se intoarca acasa.
Noii parteneri din Est nu si-au sporit cresterea pe seama bogatilor si veteranilor din Vest, dar factura pentru ajutoarele lor multimilionare, asemeni celor care au salvat Ungaria si Letonia, sunt acum platite de Merkel si Sarkozy. Criza a scos in evidenta fragilitatea extrema a economiilor din Est, prea dependente de capitalul strain si a temperat entuziasmul sustinatorilor extinderii.
Însa de ceea ce se tem cel mai mult Germania si Franta este fata de blocajele institutionale, de diminetile ingrozitoare alaturi de gemenii Kaczynski sau de eurofobul presedinte ceh Vaclav Klaus. Angrenajul comunitar scârtâie, iar Palatul Elysée nici nu vrea sa auda de depasirea cifrei de 27 inainte de aprobarea Tratatului de la Lisabona, care promite sa rationalizeze si sa agilizeze procesul de luare a deciziilor.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.