Belarus, Cuba Estului

0 9

Belarusul este veriga lipsa in democratizarea si reintegrarea, dupa colapsul Uniunii Sovietice, a Europei de Est. UE a constientizat brusc necesitatea unei politici comune in privinta securizarii alimentarii cu energie, pentru a scapa de dependenta de gazul rusesc, noteaza cotidianul rus de limba engleza, The Moscow Times.

În acest context, dat fiind ca 20 la suta din gazul rusesc destinat Europei trece prin Belarus, o relatie stabila a UE cu autoritatile de la Minsk a devenit o prioritate. UE trebuie insa sa fie gata sa raspunda actualei deschideri pe care o manifesta Belarusul in ceea ce priveste reforma interna si un mai mare respect pentru drepturile omului.
De exemplu, recenta eliberare a unor prizonieri politici in Belarus a indepartat unul din motivele principale ale ostilitatii UE fata de presedintele Aleksandr Lukasenko. Acest gest, la care se alatura publicarea libera a unui ziar al opozitiei, reprezinta exact genul de demers care ar atrage interesul UE spre o relatie cu Belarusul chiar daca desigur, aceste fapte nu ii scuza excesele din trecut.
În plus, opozitia din Belarus este fara speranta divizata si incapabila sa sfideze autoritatea lui Lukasenko.
Nu in ultimul rând, Lukasenko se dovedeste un personaj in mod real popular iar populatia din mediul rural si mai in vârsta pare sa pretuiasca mai mult stabilitatea economica si ordinea decât democratia, ceea ce nu a fost cazul in alte republici ex-sovietice, scrie ziarul rus.
Cu cât se va apropia mai mult de UE, cu atât Belarusul v-a ingrijora mai mult Kremlinul, hipersensibil atunci când este vorba despre provocari la adresa puterii sale in ceea ce acesta considera sfera sa de influenta.
În conditiile in care economia din Belarus se prabuseste iar exporturile se reduc, Kremlinul cauta modalitati de a exploata slabiciunea lui Lukasenko. Spre exemplu, in luna noiembrie, Moscova a oferit un imprumut in valoare de 1 miliard de dolari Minskului, iar in luna martie, Belarusul a primit inca 500 de milioane, fiind discutata de asemenea suma de 500 de milioane suplimentare.
În schimbul acestor imprumuturi si a asistentei sale, se asteapta ca Minskul sa plateasca un pret politic important, spre exemplu, sa fie fortat sa accepte rubla ruseasca, cel putin ca moneda de schimb.
De asemenea, Rusia ar putea insista asupra unei cooperari mai importante in domeniul militar, inclusiv prin amplasarea unor rachete in Belarus ca raspuns la scutul american planificat sa fie amplasat in Cehia si Polonia, dar si asupra recunoasterii de catre Minsk a independentei Osetiei de Sud si Abhaziei, stiind ca acest lucru ar afecta relatiile dintre Belarus si UE.
Pe de alta parte, in conditiile in care economia Rusei se contracta, Belarusul s-ar putea afla intr-o pozitie mai importanta decât crede. Este deci momentul ca liderii UE sa ii prezinte lui Lukasenko o alternativa clara la dependenta de Rusia. Primul pas al unui astfel de proces ar presupune includerea Belarusului in Parteneriatul Estic al UE, un nou cadru pentru relatiile cu 6 foste state sovietice.
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.