Zece super-proiecte care ar putea reînvia economia României

– Romania libera a identificat zece proiecte importante care au fost anuntate sau chiar incepute de autoritati, dar nu au fost finalizate pana acum. Deblocarea acestora ne-ar putea ajuta sa depasim mult mai usor criza.

.
Aproape in toate domeniile economiei – infrastructura, industrie, agricultura, turism, servicii sau IT – exista exemple de proiecte discutate sau chiar incepute de catre autoritati si care in final au devenit tot atatea esecuri rasunatoare.

In unele dintre ele s-au pompat sume importante de bani, pentru a fi apoi abandonate. Altele au reprezentat supape prin care s-a realizat transferul unor sume de bani, in mod ilicit, de la buget catre buzunarul unor privati.

Pentru toate esecurile de mai sus vinovatia apartine guvernantilor din toate partidele care au gestionat gresit – involuntar sau cu buna stiinta – aceste proiecte. Cu toate acestea, proiectele mai pot fi resuscitate prin investitii de la buget facute inteligent si, mai ales, cu buna-credinta.

Autostrada „Coridorul IV”

Autostrada „Coridorul IV” a fost proiectata pentru a avea o lungime de 855 kilometri. Doar doua parti din aceasta artera au fost finalizate: 162 de kilometri intre Bucuresti si Constanta si Autostrada Bucuresti-Pitesti (111 km). Au mai ramas de construit 459 de kilometri intre Pitesti-Sibiu-Deva-Arad-Nadlac. Aceasta ruta este de altfel cea mai circulata din tara, reprezentand principala legatura a Romaniei cu tarile din Occident. Din cauza aglomeratiei, drumul de la Pitesti la Nadlac se parcurge frecvent in 10-12 ore.

Potrivit planurilor Ministerului Turismului, in acest an ar fi trebuit sa se lucreze pe toata lungimea soselei. In realitate, pe 90% din viitoarea autostrada nu s-au facut nici macar exproprierile de terenuri. Lucrurile nu se vor schimba in bine nici in viitorul apropiat. Oficialii spun ca, daca tot bugetul alocat anul acesta pentru infrastructura s-ar investi in autostrazi, s-ar putea termina aproximativ 50 de kilometri. Unii specialisti spun ca, daca aceasta autostrada ar fi finalizata, bugetul de stat ar castiga o suma anuala echivalenta cu aproximativ 1% din PIB.

Canalul Bucuresti-Dunare

Lucrarile la Canalul Bucuresti-Dunare au inceput in 1986 si au avansat destul de repede. Dupa 1990, proiectul inceput de Ceausescu a fost abandonat, fiind considerat megalomanic. In conditiile cresterii economice din anii 2000, ideea unei rute maritime care sa lege Capitala de Marea Neagra – prin intermediul Dunarii – a revenit in actualitate. Din nefericire, aproximativ 90% din lucrarile facute inainte de 1989 s-au deteriorat si trebuie refacute. Potrivit fostului viceprimar al Capitalei Razvan Murgeanu, pentru finalizarea proiectului ar fi nevoie de un miliard de euro.

Comparativ, pentru finalizarea ultimilor 40 de kilometri din Autostrada Soarelui mai sunt necesare peste 400 de milioane de euro. Pe Canalul Bucuresti-Dunare, cu o lungime de 73 de kilometri, se pot transporta 20 milioane tone de marfuri pe an, adica o treime din capacitatea de transport a Canalului Dunare-Marea Neagra. Intre Bucuresti si Oltenita s-ar fi amenajat – potrivit vechiului proiect – doua porturi si cinci ecluze.

Modernizarea transportului CFR

Transportul feroviar din Romania reprezinta in acest moment o gaura neagra pentru bugetul tarii. Compania CFR are datorii totale de peste 250 de milioane de euro, suma din care numai restantele catre Electrica se ridica la aproximativ 75 milioane de euro. Datoria companiei catre bugetul statului este de aproximativ 100 milioane de euro. S-a ajuns ca statul sa subventioneze 60% din costul unui bilet de tren, iar furnizorii de energie intrerup periodic curentul in unele gari.

Situatia este asa de grava atat din cauza modului dezastruos in care a fost gestionat acest domeniu in ultimii 20 de ani, cat si a lipsei unei strategii coerente de investitii. Un studiu realizat anul trecut arata ca pentru modernizarea si achizitionarea de vagoane noi CFR ar trebui sa investeasca, pana in 2013, suma de 600 milioane de euro. Gaura data la buget de CFR se adanceste atat timp cat autoritatile nu se decid sa investeasca in restructurarea si modernizarea infrastructurii.

Metroul bucurestean

Una dintre solutiile pentru rezolvarea traficului exasperant din Bucuresti ar fi extinderea retelei de metrou. Lucrarile incepute de Ceausescu au inaintat cu viteza melcului dupa Revolutie. Ar trebui finalizate lucrarile la tronsonul Basarab-Grivita-1 Mai-Pajura. Pentru linia de metrou Piata Universitatii-Drumul Taberei lucrarile au fost amanate de nenumarate ori. Ultima promisiune, a ministrului Orban, indica inceperea lucrarilor pentru 2008, valoarea investitiei urmand a fi de 700 milioane de euro. Tronsonul Nicolae Grigorescu-soseaua de Centura trebuia finalizat in 2007, dar Ministerul Transporturilor a gasit de cuviinta sa aloce abia la inceputul acestui an doua milioane de euro realizarii proiectului.

Sistemul de irigatii

Sistemul de irigatii al Romaniei a fost distrus in cea mai mare parte imediat dupa Revolutie, iar pentru refacerea lui ar fi nevoie de o investitie de aproximativ 10 miliarde de euro. In acest moment, doar pe a sasea parte din cele trei milioane hectare de pamant arabil exista sisteme functionale de irigatii. Specialistii spun ca lucrarile nu sunt extrem de complicate si – mare parte dintre ele – ar putea fi finalizate pana in 2013. Nimic nu se poate face insa fara o decizie politica in acest sens. Lipsa de preocupare reala a autoritatilor pentru agricultura este reflectata in piete si supermarketuri, unde majoritatea legumelor si fructelor provin din import. In acelasi timp, taranii raman cu produsele nevandute.

Turism – Delta Dunarii

Romania se afla pe unul din ultimele locuri in Europa in ceea ce priveste sumele cheltuite in 2007 de turistii straini: doar 1,4 miliarde de dolari, adica de doua ori mai putin decat Bulgaria. Lucrurile stau prost pentru ca turismul nu a fost tratat ca un domeniu prioritar de nici o guvernare de dupa 1990. Hotelurile, atat cele de la munte, cat si cele de pe litoral, au fost vandute, la bucata, unor intreprinzatori care, in marea lor majoritate, nu au avut nici priceperea si nici interesul sa le modernizeze. Daca in ceea ce priveste statiunile traditionale lucrurile mai pot fi cu greu indreptate, Delta Dunarii poate reprezenta o oportunitate. Unica in Europa, Delta are sansa de a fi captat atentia UE si a organismelor internationale, care ar putea sa o protejeze de privatizari de genul celor care s-au facut pe litoral sau in statiunile balneoclimaterice.
Continuarea în România Liberă

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.