“Un nou început” între SUA şi lumea musulmană

Discursul presedintelui american pronuntat joi la Cairo deschide o noua era, potrivit ziarului elvetian Le Temps. Obama s-a consultat in prealabil cu zeci de persoane, din anturajul sau, dar si cu oameni de afaceri musulmani, specialisti in lumea araba, rabini, cetateni obisnuiti care i-au adresat observatiile lor.

Pâna in ultimul moment, la bordul unui Air Force One, acesta si-a pus la punct discursul, dorind sa se recunoasca deplin in continutul acestuia, ca si cum si-ar redacta al treilea tom din Memoriile sale. Presedintele Barak Obama si-a pus tot sufletul si talentul in “discursul catre lumea musulmana” pe care l-a pronuntat joi, 4 iunie, la Universitatea din Cairo.

Un discurs in sapte puncte (extremismul, Palestina, problema nuc leara, democratia, libertatea religioasa, drepturile femeilor si dezvoltarea economica), care, departe de a se rezuma la un islam stereotip, dorea sa abordeze in acelasi timp realitatea, contradictiile si aspiratiile acestuia. Cei sapte stâlpi ai intelepciunii in versiunea Barack Obama.

Nu a omis pe nimeni. Obiectivul acestui discurs, reconcilierea Statelor Unite cu lumea musulmana – dupa un deceniu care a facut totul pentru a le separa -, a fost precizat de la inceput, repetând o formula deja folosita in Turcia, conforma careia “Statele Unite nu sunt in razboi impotriva islamului”.

În cursul aceste alocutiuni de aproape o ora, presedintele a vrut inca o data sa prezinte impartial complexitatea tabloului, cu finete si emotie.

Citeste si:  Michael Douglas şi Catherine Zeta-Jones divorţează

Barack Obama este presedintele Statelor Unite si el a aparat, de asemenea, interesele tarii sale. El a insistat pe “traumatismele” cauzate tarii sale de atentatele din 11 septembrie 2001.

Nicio scuza formala si nici o reactie voalata din partea Americii, care, prin invadarea Irakului si practicarea torturii, a actionat “in mod contrar ideilor si traditiei sale”.

Pentru Obama, razboiul din Irak a fost “optiunea noastra” si nu o necesitate, spre deosebire de razboiul din Afganistan, a carei lansare a beneficiat de o “ampla sustinere internationala”. Obama s-a angajat sa grabeasca sfârsitul acestui razboi din Afganistan.

“Spunem public ceea ce spunem si in particular”, a garantat presedintele amintind ca razboiul din Irak a sfârsit prin a diviza opinia publica din propria sa tara.

De asemenea, el s-a referit fara niciun fel de reticente la o anumita ipocrizie care consta in impiedicarea Iranului sa achizitioneze arme nucleare, in timp ce alte puteri le au deja in posesia lor.

Statele Unite, a spus Obama, doresc o lume fara arme nucleare. Fara sa lanseze amenintari la adresa Iranului, Obama a insistat totusi pe faptul ca este in interesul intregii regiuni ca sa se evite cursa inarmarilor.

În discursul sau, Obama a facut de mai multe ori aluzie la invatamintele Coranului pentru a-si justifica argumentele.

Citeste si:  Romania seeks to host future European Agency for waste recycling

Citând o data din profetul Mahomed, el a adaugat dupa numele acestuia formula traditionala “pacea sa fie cu eľ, folosita de obicei de musulmani.

Totusi Obama a stiut, si multi dintre consilierii sai au tinut sai-i aminteasca acest lucru, ca nicio mâna intinsa in ceea ce priveste musulmanii nu poate fi lips ita de evocarea conflictului israeliano-palestinian.

Ca niciodata intr-un asemenea context, presedintele american a facut si o analiza care s-a vrut transparenta. Situatia palestinienilor este “intolerabila”, a afirmat acesta, evocând “umilintele zilnice generate de ocupatie”.

Dreptul la existenta a unui stat Palestina nu poate fi negat, cum nu poate fi negat nici cel al Israelului, a afirmat Obama insistând asupra sfârsitului colonizarii evreiesti a teritoriilor palestiniene. Israelul, a adaugat Obama, trebuie sa-si asume anumite obligatii pentru ca palestinienii sa poata trai, munci si sa¬si dezvolte societatea.

Facând referinta directa la Hamas, Obama i-a cerut sa depuna armele si sa renunte la terorism. “Rezistenta prin violenta si asasinate este un lucru gresit si nu poate reusi.”

Dezbaterea privind legitimitatea luptei armate, desi restrânsa, este prezenta in societatea palestiniana de la inceputul celei de-a doua Intifada.

La fel ca in Israel, unde chestiunea extinderii coloniilor s-a izbit mereu de o opozitie. Înscriindu-se in centrul acestor dezbateri, discursul de la Cairo a fost mai mult ca un simplu exercitiu.

Citeste si:  Latura obscură a metropolei Miami

Astfel, referitor la chestiunea valului, si mai general la drepturile femeilor in societatile musulmane, Barack Obama a avut grija sa evite ideile preconcepute.

Alegerea sa este clara: “Fiicele noastre, a spus el, pot contribui la fel ca fiii nostri la dezvoltarea societatii.” Totusi, Obama a afirmat ca respecta femeile care “aleg sa-si traiasca viata in stilul traditional”.

Presedintele american apara ideea conform careia niciun sistem nu poate fi “impus” din afara, dar se declara in favoarea respectarii principiilor tolerantei si a vointei populare.

În Egiptul lui Hosni Mubarak, Barack Obama a insistat si asupra drepturilor minoritatii copte sau asupra necesitatii ca, odata ale si, conducatorii sa nu deturneze drepturile democratice in favoarea lor.

“Democratia nu consta numai in alegere”, a subliniat acesta folosind o formula care, fara indoiala, a avut o puternica rezonanta pentru aparatorii drepturilor omului in lumea araba.

În multimea prezenta la Universitatea din Cairo, s-a aflat si opozantul egiptean Ayman Nour, special invitat de catre Casa Alba. Acesta a fost eliberat in februarie trecut, ca un gest de bunavointa a regimului egiptean fata de noua administratie americana.

“Drepturile omului, a spus joi Barack Obama, nu sunt o idee a americanilor, iar noi vom continua sa le sustinem pretutindeni.”

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata