Autorităţile din Moldova visează branduri de oraş, dar aşteaptă ca asfaltul să se toarne singur

În timp ce ministrul Turismului, Elena Udrea, „bate” ţările din Vest în speranţa că străinii vor fi interesaţi de brandul „România, The land of choice”, autorităţile din Moldova bat… pasul pe loc, cînd vine vorba de strategiile de dezvoltare a brandurilor de oraş. Şi asta pentru că deşi există potenţial, nu poate fi valorificat deoarece nu există infrastructură, nu se oferă servicii la standarde înalte şi nu se promovează valorile tradiţionale. Se tot bate monedă pe turism, fie el cultural, ecumenic sau montan, însă dacă ar fi şi bani şi mai ales implicare, ar exista o cu totul altă discuţie.

Vaslui: agricultură sau turism ecumenic, dar când om avea bani!

Autorităţile vasluiene nu se gîndesc la strategii pe termen lung fiindcă pentru toate ar fi nevoie de bani, iar în ultimii 20 de ani, niciodată nu au fost suficienţi.

Subprefectul Traian Huluţă crede că odată ce ar veni bani prin proiecte europeane, am putea vorbi de branduri vasluiene în domeniul agriculturii. „Consider că agricultura noastră poate prospera şi scoate judeţul din anonimat. Dacă vor fi bani, vor apărea şi produse care să ducă faima judeţului”, ne-a spus subprefectul.

Citeste si:  Aeroportul Henri Coandă, pe locul patru în topul european după creşterea traficului în 2014

Şefii Consiliului Judeţean au o altă viziune.

Vrem să avem un puternic turism ecumenic şi deja am refăcut toate căile de acces spre cele 14 mănăstiri din judeţ. Nu sînt cu nimic mai prejos decît altele din tară. Dacă vom reuşi să refacem infrastructura, veţi vedea cum vor veni turişti să vadă datinile noastre. Avem cimpoierii de la Perieni, fluieraşii de la Ştefan cel Mare, avem cioplitori în lemn şi olari. Cînd vom avea bani, le vom promova în toată lumea”, ne-a declarat preşedintele CJ Vaslui, Vasile Mihalachi.

Botoşaniul mizează pe brandul de oraş cultural

La fruntarii între Siret şi Prut, lăcaşuri de închinare şi evlavie străbună” este un proiect iniţiat de Prefectura Botoşani, care constă în realizarea monografii cu mănăstirilor şi bisericilor din judeţ, ce au statut de monument istoric şi a unui CD. Finanţarea va fi asigurată de Ministerul Culturii.

Citeste si:  Întârzieri şi zboruri anulate din cauza condiţiilor meteo, din şi spre Bucureşti

Botoşănenii sunt decişi să se axeze pe brandul lor de oraş cultural, iar cel mai bun mod de a-l pune în valoare, cred edilii, este prezenţa la tîrgurile internaţionale de turism.

Sîntem deja recunoscuţi ca o destinaţie turistică culturală şi de asta au fost invitaţi, în toamnă, la tîrgul de la Lugano, Comorile Europei de Est. Vom încerca să ne promovăm cu Casa Nicolae Iorga, Biserica Uspenia sau Casa Memorială Mihai Eminescu”, a precizat primarul Cătălin Flutur.

După ce vor finaliza investiţiile în Centrul Istoric, autorităţile vor să demareze proiecte comune cu judeţul Suceava pentru a atrage cît mai mulţi turişti în nordul ţării.

Brandul Bucovina există!

Autorităţile sucevene vor să promoveze brandul Bucovina în domeniul turismului, însă nu au făcut o evaluare a costurilor. A fost întocmită o strategie de dezvoltare a turismului aflată în dezbatere publică pe adresa www.cjsuceava.ro.

Strategia se axează pe punerea în valoare a patrimoniului local, religios, istoric şi de agrement. Au fost definite şapte zone de dezvoltare, Suceava, Rădăuţi, Gura Humorului, Fălticeni, Cîmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi Siret. Însă, nu este pusă la punct infrastructura, sistemele de informare şi semnalizare sînt insuficient dezvoltate, lipseşte o marcă turistică înregistrată care să definească turismul în zonă, iar promovarea lasă de dorit. Pentru promovare, CJ a stabilit cinci programe: „Brand şi promovare pentru judeţul Suceava”, „Dezvoltarea obiectivelor turistice în Bucovina”, „Infrastructură pentru turism în judeţul Suceava”, „Turismul-şansa dezvoltării economice locale” şi „Tradiţie şi autenticitate prin turism în zona Bucovinei”.

Citeste si:  Sălaj: Grădina Botanică din Jibou întâmpină primăvara cu 20.000 de lalele

Singurele proiecte concretizate, până în prezent, sunt Crăciunul şi Paştele în Bucovina.

• • •

Un brand solid creşte valoarea unei localităţi, pentru că asta înseamnă venituri suplimentare, pentru oraş şi locuitorii săi. Dar, atîta timp cît administraţiile locale nu vor pune umărul la promovarea unor strategii de dezvoltare şi vor aştepta ca asfaltul să se toarne singur, cu siguranţă, nu vom putea vorbi prea curînd de branding de oraş în Moldova.

Sursa: Evenimentul

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close