ANPC: Sute de tone de produse comercializate sub denumirea înşelătoare de orez

0

Sub denumirea de orez, în supermarketuri şi magazine alimentare a fost comercializat un amestec de boabe întregi şi sparte, sfărâmate, acestea din urmă ajungând să reprezinte chiar şi 100% din conţinutul pungii, a declarat, luni, la o conferinţă de presă, Mihai Mohaci, vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC).

Potrivit rezultatelor controlului la nivel naţional privind calitatea, etichetarea şi modul de comercializare a orezului, dispus de secretarul de stat Bogdan Pandelică, preşedinte al ANPC, peste 64% dintre mostrele recoltate de comisari nu au respectat prevederile legislaţiei în vigoare. Astfel, din 123 de eşantioane de orez, prelevate de la 177 de operatori economici, 79 erau neconforme.

Mai exact, ponderea boabelor sfărâmate a variat între 21% şi 100%, cu toate că valoarea admisă este de până la 10% sau 20% pentru fragmentele mari şi de 1-5% pentru cele mici, în funcţie de clasa de calitate.

Din 106.500 kg comercializate sub denumirea de orez, 64.000 kg nu se încadrau în prevederile normativelor în vigoare şi au fost oprite de la vânzare 53.000 kg de produse prezentate sub denumirea înşelătoare de orez.

La conferinţa de presă au fost prezentate mai multe mostre de produse neconforme: Orez Clever (Billa), Orez Box (Caliprix), Orez Nr. 1 (Carrefour), Sunshine (Tasty Company), Orez Perla (Muntenia, Piteşti), Rami Orez Tradiţional (Caliprix), Orez Scotti.

La ‘orezul’ provenit din Bulgaria şi comercializat în judeţele Bihor, Bistriţa, Braşov, Cluj şi Mehedinţi, comisarii ANPC au constat că pe deşi ambalaj era inscripţionată denumirea corectă – ‘Broken Rice’ (‘spărtură de orez’), traducerea în limba română era eronată ceea ce a reprezentat ‘o înşelare a consumatorilor privind calităţile reale ale produsului’, a subliniat vicepreşedintele ANPC.

În judeţele Argeş, Arad, Bistriţa, Călăraşi, Constanţa şi Suceava, în magazine erau vândute diferite sortimente de ‘orez’ care, conţinând în denumire termeni precum ‘extra’, au indus consumatorului ideea unui standard ridicat de calitate.

În realitate, analizele de laborator au arătat că produsele respective nu se încadrau nici măcar la calitatea a II-a.

La peste 90 la sută dintre produsele comercializate drept ‘orez’ în judeţele Argeş, Bacău, Bihor, Iaşi, Neamţ, Ialomiţa, Ilfov, precum şi în Bucureşti, clasele de calitate şi/sau proporţia de spărturi nu erau înscrise pe ambalaj, împiedicându-i astfel pe consumatori să facă o alegere în cunoştinţă de cauză.

Au fost aplicate 121 sancţiuni contravenţionale (29 avertismente şi 92 amenzi) în valoare de 577.000 lei, pentru încălcarea reglementărilor privind protecţia consumatorilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.