Un şantier uriaş pentru salvarea Veneţiei

0

3000 de muncitori, o suta de nave, masini de compactat uriase, 400.000 de mp de fund marin protejati. Este lucrarea de cea mai mare anvergura intreprinsa in Italia in ultimii 30 de ani: un nou sistem de diguri a carei finalizare este prevazuta pentru 2014.

Macaraua urcata pe o barja arunca enorme blocuri de roca provenind din Istria pe fundul trecatorii Malamocco, unul dintre cele 3 canale de acces de la mare catre laguna Venetiei.
Munca progreseaza cu o viteza impresionanta, in mijlocul unor imense jerbe de spuma.

Trebuie sa se tapeteze fundul cu pietre pe o suprafata lata de 400 m la o adâncime de 16 m. Acest soclu va servi la fixarea unor cutii imense cu ciment pe care vor fi arimate 78 de diguri mobile.

Odata ridicate ele vor impiedica marea, impinsa de vântul din larg, sa patrunda in laguna si sa puna Venetia cu picioarele in apa de circa 50 de ori pe an. Acest fenomen este cunoscut din negura vremurilor sub numele de “acqua alta”.

Pitoresc pentru turisti, el este devastator pentru economia Serenisimei. 20 de ani i-au trebuit Venetiei pentru a se redresa dupa inundatiile catastrofale din 14 noiembrie 1966.
Noul sistem de diguri mobile, numit “Mose”, un acronim pentru “modulul experimental electromecanic” va apara laguna de mareele inalte de 3 metri si impotriva Adriaticii, al carei nivel a crescut cu 60 de cm in cursul acestui veac.

În secolul al XX-lea, cetatea lagunara s-a scufundat cu 23 cm. Pe 3 aprilie 2003, dupa 20 de ani de discutii, sub impulsul lui Silvio Berlusconi, Mose a primit unda verde.

3 ani mai târziu, actualul primar si filosof de stânga Massimo Cacciari, unul dintre cei mai aprigi detractori ai sai, a propus 13 alternative. Romano Prodi, la putere in acea perioada, nu l-a urmat si a confirmat proiectul actual in noiembrie 2006.

Mose ar trebui sa ia sfârsit in 2014. Silvio Berlusconi a facut din acest proiect calul sau de bataie. Este cea mai importanta lucrare intreprinsa in Italia in ultimii 30 de ani.

Laguna a devenit un imens santier. 3000 de muncitori, o suta de nave si masini de compactat de talie impresionanta sunt gata sa soseasca. Deja 90% din instalatiile de suprafata sunt finalizate. Ramâne sa se amenajeze fundul canalelor care vor primi enormele diguri mobile.

Recent a fost prezentat prototipul celor 156 de cricuri care vor face aceste diguri sa pivoteze in jurul propriilor lor axe pentru a le ridica in cazul unei maree puternice: este vorba de un bloc de otel special de 25 de tone, inalt de 3m. Lucrarile au modificat circulatia curentilor.

În fata insulei Saint-Erasme, care comanda intrarea dinspre canalul Lido, in fata unui elefant din rasina de talie mare, abandonat acolo de Bienala de arhitectura, turistii aduna scoici pe un banc de nisip aparut chiar in mijlocul lagunei. Din departare, ei lasa impresia ca merg pe apa.

Creierul proiectului Mose se afla la Arsenal. Giganticele sale hangare care se ridica in mijlocul sculpturilor moderne au devenit centrul nevralgic al lagunei.

Odata reamenajate, acestea vor primi toate administratiile care se ocupa de meree, de mediu, de protectia litoralului si de tehnologiile avansate si vor deveni sediul Consortiului Venezia Nuova, conducatorul industrial al proiectului. Sunt asteptati aici 300 de cercetatori.

O hala uscata, capabila sa adaposteasca cele mai mari petroliere va fi dedicata exclusiv intretinerii digurilor. De cealalta parte a lagunei, au mai fost realizate alte lucrari de amploare, cu scopul de a apara miile de insule care o fac fermecatoare.

Cifrele vorbesc singure: maluri si cheiuri consolidate pe o lungime de 100 km, 45 de km de plaje reconstruite, 40 de km de canale securizate, 400.000 de mp de fund marin protejat …

Mose, realizat in proportie de 54%, va costa 4,2 miliarde de euro, suma suportata de statul italian, dar totalitatea lucrarilor, de ale caror efecte vor trebui sa beneficieze mai multe generatii ii vor mari factura.

“Acesta era pretul ce trebuia platit pentru a garanta supravietuirea unui loc in care traiesc 60.000 de venetieni, dar care primeste 21 de milioane de vizitatori pe an”, se spune la sediul consortiului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.