Zăpăceală moldovenească: criza politică se menţine

0

Criza politica din Republica Moldova a trecut intr-o noua faza, iar sperante pentru solutionarea ei aproape ca nu mai exista. Potrivit Constitutiei, presedintele Republicii Moldova trebuie sa fie ales de parlament, cu 61 de voturi din totalul de 101.

“Parlamentul din aprilie”, in care comunistii detineau 60 de mandate, epuizase ambele incercari in acest sens si a fost dizolvat in iunie. În fruntea statului a ramas comunistul Voronin.

Acum a fost ales noul parlament, cel “din iulie”. Reprezentarea comunistilor s-a redus la 48 de mandate, restul de mandate revenind opozitiei. Prin urmare, va fi necesara formarea unei coalitii la care comunistii sa participe in mod obligatoriu.

Opozitia ar putea, probabil, sa incerce sa atraga prin promisiuni sau mita vreo 2-3 “rosii”, insa nu vor putea sa-i “cumpere” pe toti, noteaza directorul Institutului pentru politica si drept de stat, Vitali Ivanov, intr-un articol publicat in Izvestia.

Daca o coalitie nu va putea fi formata si presedintele tarii nu va fi ales, parlamentul va putea fi dizolvat abia la anul /Constitutia Republicii Moldova permite alegeri parlamentare anticipate doar de doua ori pe an/, iar presedintia lui Voronin va continua.

Da, opozitia este in stare sa aleaga un presedinte al parlamentului – pentru aceasta sunt necesare 52 de voturi.

Tot atâtea sunt necesare pentru aprobarea candidaturii premierului. Însa, candidatura premierului trebuie sa fie inaintata de presedinte, acesta fiind, pentru un termen nedeterminat, Voronin. Coalitia din “parlamentul de iulie” va fi posibila doar pe baza unor concesii si promisiuni.

Problema este ca in asemenea tari precum Republica Moldova reversul acestor concesii si promisiuni il constituie zâzania si intrigile. Adica, subliniaza autorul articolului, chiar daca presedintele tarii si cel al parlamentului vor putea fi alesi, stabilizarea in Republica Moldova nu va fi posibila.

În conditiile in care comunistii au devenit vulnerabili, iar opozitia, dimpotriva, a acumulat suficienta putere, niciun fel de distributie a fortelor, niciun acord nu poate fi considerat univoc.

Exemplul Ucrainei vecine este mai mult decât concludent. Într-un cuvânt, rezultatele alegerilor condamna Republica Moldova la “agitatie”, una pe termen nelimitat, considera analistul rus. Iar cei care se bucura acum de “progresul democratic” de la Chisinau ar trebui sa-si aminteasca faptul ca aceasta tara este cea mai saraca din Comunitatea Statelor Independente /CSI/.

“Agitatia” pe timp de criza poate distrage, insa nimic mai mult: democratia nu-ti astâmpara foamea, subliniaza Ivanov. Potrivit analistului rus, pentru Rusia si interesele rusesti evenimentele din Republica Moldova sunt unele avantajoase. Voronin nu a fost niciodata nici prietenul, nici aliatul Moscovei.

Din 2005 Voronin proclamase cursul prooccidental, proeuropean al tarii, iar oponentii sai – un curs si mai rau, si mai prooccidental, subliniaza Ivanov. Însa, in conditiile in care nimeni nu are si nici nu va avea “un pachet de control”, apar posibilitati suplimentare si pentru intrigi proruse.

Preocupata in mod firesc de problemele interne, reinnoita putere de la Chisinau nu va putea elabora o pozitie coerenta privind Transnistria, ceea ce este foarte bine, comenteaza analistul rus. În afara de aceasta, inca un precedent de “democratie negativa” nu ar fi inutil: sa inveti trebuie din greselile altora, conchide Vitali Ivanov.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.