Blestemul fostei RDG

0

Somajul in crestere si exodul imparabil al populatiei mentin in stare de coma estul Germaniei in ajunul reunificarii. Rata natalitatii in regiunea orientala germana este a doua cea mai scazuta din intreaga Europa. Ironie a istoriei sau blestem al Zidului de la Berlin?

Când intreaga Germanie si, mai ales guvernul condus de cancelarul Angela Merkel, se pregateste pentru a sarbatori in noiembrie a 20-a aniversare a caderii inexpugnabilei bariere care a divizat geografia germana timp de decenii, autoritatile se confrunta cu aceeasi problema care, la 13 august 1961, a servit drept scuza liderilor fostei Republici Democrate Germane (RDG) pentru a o inlatura:

exodul populatiei, noteaza ziarul Las Provincias. Potrivit statisticilor oficiale, intre anii 1945 si 1961, 3,5 milioane de persoane au abandonat partea germana aflata sub controlul URSS pentru a cauta o viata mai buna in zona occidentala, un exod care punea in pericol existenta RDG.

Pentru a o frâna, Moscova si Berlinul Oriental convenisera sa ridice asa numitul “zid antifascist”, care impiedicase libera miscare a germanilor.

Însa disparitia barierei, in loc sa aduca prosperitate si “peisaje infloritoare”, cum promisese fostul cancelar Helmut Kohl, a adus o criza economica care a pus pe butuci industria Germaniei de Est si a pus populatia in fata unei probleme care pâna atunci fusese interzisa prin lege in tara comunista: somajul.

Decizia lui Kohl de a impulsiona, in iunie 1990, reforma economica si monetara care a introdus puternica marca occidentala in fosta RDG la un curs de 1 la 1 a provocat colapsul infrastructurii economice a fostei Germanii comuniste, asa cum avertizase cel pe atunci presedinte al Bundesbank, Kart-Otto Pohl.

Falimentul economic si somajul galopant au provocat o boala cronica care, 20 de ani mai târziu, continua sa afecteze cele 5 noi state federale care s-au integrat in noua tara creata la 3 octombrie 1990 si care au o rara similitudine cu situatia care domnea in disparura RDG in anii anteriori constructiei zidului.

Aproape 2 milioane de persoane, majoritatea tineri au abandonat teritoriul (10% din populatie) in cautarea unei vieti mai bune in bogatul vest german, un exod care nu pare sa aiba sfârsit si care, potrivit expertilor, ameninta sa transforme vasta regiune a “peisajelor infloritoare” intr-o zona pustie.

În urma cu 2 ani, Institutul pentru Populatie si Dezvoltare din Berlin, pe lânga constatarea in mod stiintific a plecarii in masa a populatiei, a adaugat o noua data care planeaza ca o amenintare asupra viitorului regiunii:

majoritatea tinerilor care emigreaza sunt de sex feminin, un fenomen care a provocat un deficit de 100.000 de nasteri in primii 15 ani dupa reunificare.

Una din consecintele imediate ale prabusirii ratei natalitatii in fosta RDG, cum a constatat recent ziarul Frankfurter Allgemeine Zeitung, a fost disparitia lenta a scolilor si institutelor de invatamânt mediu.

În Saxonia, de exemplu, unul din statele federale cele mai prospere, 14.000 de tineri au obtinut anul acesta diploma de bacalaureat pentru a putea merge la facultate, insa anul viitor numarul va scadea la doar 7.500.

Peste 2.000 de scoli au fost obligate sa-si inchida portile in ultimul deceniu in estul Germaniei din lipsa de copii.

De la inceputul anilor 80, rata natalitatii in zona occidentala a tarii germane s-a mentinut la 1,37 copii, una din cele mai scazute din lume si mult sub 2,1, media necesara mentinerii unei populatii stabile.

În fosta RDG in schimb, rata a scazut la 0,77 in prima perioada dupa reunificare pentru a creste in ultimii ani la 1,2, a doua cea mai scazuta din intreaga Europa si depasita doar de Vatican.

Motivul ratei scazute a natalitatii cu care se confrunta cele cinci noi state federale, potrivit Institutului pentru Populatie si Dezvoltare, este plecarea in masa a populatiei, pe care nimic nu mai poate sa o opreasca.

Orase mijlocii precum Halle, Rostock, Cottbus, Chemnitz, Schwerin sau Magdeburg si-au pierdut a cincea parte a locuitorilor in ultimul deceniu, iar expertii sunt de parere ca in 2030 exodul ar putea fi dublu fata de cel actual.

Doar urbele importante, precum Leipzig, Dresda y Erfurt au putut evita colapsul si privesc viitorul cu optimism.

Pentru a evita ca aceasta tendinta sa ia amploare si sa transforme zeci de sate si mici orase in centre urbane fantome, guvernul federal, in loc sa construiasca un zid pentru a stopa exodul, a alocat milioane de euro pentru a impulsiona infrastructura economica in cele cinci noi state federale.

Între 2006 si 2008, suma a crescut la 60 de milioane de euro.

Însa milionara infuzie de bani – cum a dezvaluit institutul, intr-un studiu comandat de ministrul constructiilor, social-democratul Wolfgang Tiefensee – nu a reusit sa frâneze exodul, motiv pentru care s-a cerut guvernului sa puna capat investitiilor si sa promoveze, mai degraba proiecte sociale in centrele urbane care sunt condamnate cu disparitia.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.