Splina, un organ mai preţios decât s-ar putea crede

4

Cercetatori de la Harvard Medical School si de la Massachusetts General Hospital din Boston au descoperit recent ca splina, suprasolicitata de sportivi si temuta de chirurgi, are o functie esentiala pentru sistemul imunitar, informeaza cotidianul francez Le Figaro de miercuri.

Considerata multa vreme de catre antici ca sediul umorilor, acest burete de 300 de grame se afla sub coaste, având ca vecini diafragma si stomacul. Hematologii si chirurgii stiu importanta acestui loc de depozitare a 30% din plachetele noastre sanguine (raspunzatoare de coagulare), cunoscut ca rezerva de limfocite.

O echipa de cercetatori de la institutiile mentionate i-a descoperit (revista Science din 30 iulie 2009) o functie esentiala in sistemul de aparare a corpului. Splina este un depozit in care este stocata o rezerva de milioane de “soldati” ai corpului, celule numite monocite.

În cazul traumatismelor cu invazie de microbi patogeni, splina se poate contracta si impinge in sânge multi astfel de “soldati” pentru a se lupta cu dusmanul.

Splina se dilata, putând sa creasca de la 300 de grame la 1,5 kg. Este “cimitirul globulelor rosii” si, asemeni maduvei osoase, produce celule sanguine. Ulrich von Adrian, imunolog la Harvard, este destul de surprins de descoperire:

“Daca ar trebui sa ghicim care este sursa acestor celule specializate, ne-am gândi ca ele provin din maduva osoasa mai degraba decât din splina.” Asemeni unui apendice intestinal, splina n-a avut o functie nobila in istoria medicinii.

Chirurgii se tem de interventiile asupra acestui organ: membrana sa subtire si fragila poate sa se fisureze in cazul unui traumatism toracic stâng, provocând hemoragii foarte grave.

În istoria atletismului, mai multor alergatori li s-a scos splina: lui Ron Clark, campion australian de fond si semifond din anii 60, dar si – surprinzator – unora dintre alergatorii de fond ai delegatiei germane la Jocurile Olimpice din 1936, care au fost operati de splina preventiv (se spunea ca pentru a evita crampele si durerile in partea stânga in timpul efortului prelungit din cursele lungi).

Descoperirea americana confirma parerea medicala ca cei carora li s-a scos splina prezinta un risc crescut de moarte prematura.

Un studiu aparut in The Lancet in 1977 a comparat 570 veterani americani din al doilea razboi mondial, care aveau splina scoasa in urma ranilor suferite, si un grup identic de veterani raniti, dar care mai aveau splina.

Barbatii fara splina erau de doua ori mai supusi riscului de a muri de boli cardio-vasculare decât ceilalti. Rezulta ca este foarte important sa ne pastram splina cât se poate de mult, concluzioneaza cotidianul Le Figaro.

loading...
Citește și
4 Comentarii
  1. Comentariu spune

    Articol foarte interesant, desi faptul ca splina are rol in imunitate este stiut de zeci de ani.
    Felicitari pentru articol.

  2. Teodora spune

    Foarte bun articolul…eu traiesc fara splina de ceva ani si inca nu am avut nicio problema,sper ca nici nu voi avea.

  3. marian spune

    eu traiesc fara splina de la virsta de 3 ani iar acum am 33 ani dar mai tot timpul sint anemic iar de la un timp am dureri in partea stinga cind fac efort adica sub coasta.poate ma ajuta si pe mine cineva sa inteleg de ce? va multumesc.

  4. floroian laurentiu spune

    ce se poate spune despre acest ecograf..splina ax lung 110mm se vizualizeaza medio splenic imagine de chist cu diametru de 16mmè [imagine hipoecogena cu antarire posterioara] de asemenea splina accesorie cu diametru de 12mm

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.