Numai 50% din populaţia României este racordată la reţele de canalizare

0

Gradul de racordare la retele de canalizare a crescut cu 2% in primul semestru din 2009, comparativ cu perioda similara din 2008, ajungând la 51,39% fata de 49,46% in 2008, se arata in raportul semestrial al Administratiei Nationale “Apele Române” (ANAR).

De asemenea, gradul de racordare la statiile de epurare a fost de 42,65% la finele lunii iunie 2009, fata de 42,18% in perioda similara din 2008.

ANAR monitorizeaza semestrial si realizeaza un raport referitor la stadiul implementarii Directivei 91/271/EEC privind evacuarea apelor uzate urbane la aglomerari umane cu mai mult de 2000 de locuitori.

În prima jumatate a anului 2009, din cele 2.605 aglomerari identificate in România, chiar daca exista 513 sisteme de canalizare functionale, doar 24 dintre ele sunt conforme cu cerintele Directivei 91/271/EEC, privind epurarea apelor uzate urbane.

De asemenea, 397 aglomerari sunt deservite de 362 statii de epurare functionale, din care numai 14 statii de epurare sunt conforme cu cerintele Directivei europene, numai pentru treapta secundara de epurare.

Conform raportului ANAR, din volumul total de ape uzate care necesita epurare, de 1,86 miliarde mc/an, numai 560,6 milioane mc/an, adica doar 30% au fost suficient epurate in anul 2008. Restul de 691,064 milioane mc/an, adica 33,13% sunt ape uzate neepurate si 689,145 milioane mc/an, circa 37% sunt ape insuficient epurate.

Prin urmare, un procent de 70% din apele uzate provenite de la principalele surse de poluare a ajuns in 2008 in receptori naturali, in special in râuri, neepurate sau insuficient epurate, comparativ cu un procent de 80% din apele uzate cât era in perioada 2005-2006.

“Aceasta reducere cu 10% a cantitatii de poluanti evacuate se datoreaza scaderii consumului de apa potabila si reducerii pierderilor de apa din reteaua de canalizare, precum si imbunatatirii functionarii statiilor de epurare modernizate.

Cu toate acestea, procentul de ape neepurate ramâne in continuare destul de mare, astfel incât obiectivul major ramâne cresterea numarului de statii de epurare si modernizarea celor existente, astfel incât nivelul de calitate a apelor sa ajunga la standardul european de calitate, respectiv clasa II de calitate, respectiv a apelor care se incadreaza in prezent in clasele III, IV si V de calitate”, se arata in raportul ANAR.

Referitor la aportul de ape uzate repartizat pe activitati, cel mai mare volum de ape uzate a fost evacuat de unitati din domeniile energie electrica si termica – 3,462 miliarde mc/an (aproximativ 66% din total), aglomerari urbane – 1,319 miliarde mc/an (circa 25%), industrie metalurgica si constructii de masini – 174,309 milioane mc/an, respectiv 3,3% si prelucrari chimice – 146,558 milioane mc/an (2,8%).

Potrivit raportului, marile aglomerari urbane ramân unul dintre cei mai mari poluatori ca de exemplu orasele Bucuresti, Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Turnu Severin, Ploiesti, Târgoviste, Bacau, Bârlad, Vaslui, Suceava, Botosani, Husi.

De asemenea, mari poluatori sunt complexele de crestere a animalelor care au negociat cu Comisia Europeana o perioada de tranzitie in care trebuie sa se conformeze (cea mai mare limita de timp este 2013), unitatile industriale Azomures, Târgu Mures, Oltchim Râmnicu-Vâlcea, Uzinele Cloro-sodice Govora, Chim Complex Borzesti, Letea Bacau, Petrobrazi, Viromet Victoria, Sometra Copsa Mica, exploatarile miniere SNL Oltenia, CN Huilei, Baia Borsa, Suplacu de Barcau.

“Reducerea surselor de poluare se poate face prin realizarea de noi statii de epurare si, in marile aglomerari urbane (peste 10.000 de locuitori echivalenti), a treptelor tertiare de epurare a apelor uzate”, precizeaza ANAR.

Pâna la sfârsitul anului 2009, in Bucuresti, trebuie finalizata linia I (10 mc/s), urmând ca, pâna in 2012 sa fie realizate si lucrarile la linia II de epurare.

Din totalul statiilor de epurare, 18 statii de epurare au grade de racordare mai mari de 95%, respectiv statiile de epurare aferente aglomerarilor Cluj-Napoca, Constanta, Sibiu, Bistrita, Victoria, Slobozia, Urziceni, Tandarei, Fieni, Stei, Sebes-Petresti, Plopeni, Arad, Curtea de Arges, Buzau, Odorheiul Seciuesc, Carei, statii de epurare care trebuie sa fie, de asemenea, finalizate.

În plus, pâna la sfârsitul anului 2010, o parte din marile aglomerari urbane cu mai mult de 100.000 de locuitori echivalenti, de exemplu, Bucuresti, Cluj, Iasi, Buzau, Piatra Neamt, Satu Mare, Carei (judetul Satu Mare), Constanta, Galati, Târgu Mures, Ploiesti, Timisoara trebuie sa raporteze finalizarea lucrarilor la statiile de epurare cu treapta tertiara si implicit racordarea integrala la acestea.

Valoarea totala a investitiilor necesare pentru conformarea cu cerintele directivelor europene privind apa si apa uzata pâna in anul 2018 a fost estimata la 19 miliarde euro, din care fondurile alocate prin POS Mediu (finantare din fonduri de coeziune si co-finantare nationala) si Programul National de Dezvoltare Rurala (finantat de Fondul European de Dezvoltare Regionala pentru Agricultura) reprezinta circa 17% din necesar (pentru perioada 2007-2013), restul urmând sa fie sustinut prin fonduri europene (perioada 2013-2018), institutii de finantare internationala (BIRD, BERD, BEI), bugetul de stat (alocat de alte ministere implicate, Ministerul Agriculturii si Ministerul Transporturilor), bugete locale, precum si credite si parteneriate public-private.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.