Profesorii californieni intră în pauză forţată

0

Guvernatorul Californiei Arnold Schwarzenegger intentioneaza sa faca economii drastice la nivel de universitati, profesorii urmând sa fie trimisi in concediu fara plata si chiar sa lucreze fara bani in unele zile, scrie revista germana Die Zeit.

În cazul in care planurile guvernatorului Schwarzenegger devin realitate, in salile renumitei universitati publice University of California (UC), una din putinele institutii din lume care poate concura cu succes cu universitatile private si al carei mottto este:
“Sa fie lumina”, va fi curând intuneric bezna.

Peste sistemul educational californian vine un val fara precedent de reduceri. “Suntem Titanicul si ne scufundam”, explica George Marcus, membru in consiliul de administratie al UC, gravitatea situatiei.

Din cauza recesiunii, veniturile din taxe ale Californiei s-au redus drastic, motiv pentru care Schwarzenegger doreste sa economiseasca 15 miliarde de dolari, din care 9 pe seama scolilor si universitatilor.

În bugetul UC, care are circa 200.000 de studenti, repartizati in zece centre, se va crea pâna in iulie 2010 un deficit de 813 milioane de dolari. Renumita universitate va trebui sa se confrunte cu o reducere cu 20 la suta a fondurilor de la stat, din care asigura trei cincimi din activitatea sa.

Si cea de-a doua universitate importanta, California State University (CSU), se confrunta cu probleme asemanatoare, urmând sa faca fata unor reduceri de fonduri in valoare de 584 de milioane de dolari. Reducerile de fonduri obliga universitatile la masuri draconice.

Profesorii CSU vor trebui de exemplu, din august, sa lucreze fara bani doua zile pe luna iar UC obliga angajatii si profesorii universitari sa-si ia doua sau 3 saptamâni de concediu fara plata in cele doua semestre care urmeaza.

Un profesor de la UC Berkeley opina ca o astfel de masura nu este altceva decât o reducere de salariu, el aratând ca nici un cadru universitar nu-si poate permite sa renunte la munca trei saptamâni.

Alta este situatia in cazul angajatilor, precum administratori de cladiri, bibliotecari sau personal de birou, lipsa lor de la serviciu afectând si cursurile. Din cauza reducerilor, studentii vor trebui sa se astepte la mai putine cursuri, sali de curs mai pline si diverse ingradiri ale principalelor servicii oferite.

Pentru a compensa reducerile de buget, taxele de studii, care la UC asigura circa o treime din venituri, au fost majorate deja cu sapte la suta si cu alte noua procente pentru anul viitor.

La CSU, cea mai mare universitate, cu un numar de 440.000 de studenti, repartizati in 23 de centre, problemele financiare sunt rezolvate intr-un mod mai pragmatic.

În urmatorii 2 ani vor fi reduse 40.000 de locuri de invatamânt iar pâna in august 2010 nu vor mai fi primiti noi studenti. Amenintarea prabusirii universitatilor ar putea trage in jos in curând si economia californiana.

Loren Kaye, de la Camera de Comert a Californiei, declara ca reducerile vor slabi cel mai important avantaj competitional al Californiei, sistemul de invatamânt, ruinând competitivitatea economiei californiene.

Aceasta prognoza ar putea deveni realitate mai ales in ramuri economice precum industria IT, telecomunicatiile si biotehnologia.
Cercetarea aplicata care se desfasoara la universitatile californiene este considerata un motor de inovatie si masina de locuri de munca pentru industria inaltei tehnologii din Silicon Valley.

Din 1993 incoace, nicio alta universitate nu se poate lauda cu mai multe brevete de inventii pe an ca UC.
În pozitiile de vârf a 85 la suta din totalul departamentelor californiene de dezvoltari biotehnologice lucreaza absolventi ai UC, iar fiecare a patra firma de biotehnologie din Golden State (denumire populara a Californiei) a fost fondata tot de absolventi sau cercetatori de la UC.

Industria hi-tech este cea care va resimti reducerile de fonduri pentru invatamânt, aici adaugându-se amenintarea plecarii cercetatorilor de elita.
În cazul in care salariile vor ramâne la un nivel de criza mai mult de un an, acesta va fi un punct de cotitura, care va duce la prabusirea sistemului, se exprima o cercetatoare, astrofiziciana Sandra Faber.

Profetiile sumbre legate de viitorul universitatilor publice sunt insa pripite, in conditiile in care criza a afectat si fondurile universitatilor private din Ivy League, precum Stanford, CalTech sau Harvard.

Trendul descendent se observa si la Berkeley, unde criza financiara creeaza locuri libere in campus, aici urmând sa fie angajati anual, pâna la sfârsitul lui 2010, doar 25 de profesori in loc de 100 ca altadata.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.