Europa emergentă: prăbuşire sau reviriment?

0

În prima jumatate a anului 2009, evenimentele s-au succedat vertiginos in Europa Centrala si de Est. La inceputul anului atât evolutia variabilelor financiare cât si indicii de activitate sugerau ca problemele acumulate in regiune erau excesive.

Bursele cedau pe rând, devizele erau supuse unor puternice presiuni depreciatorii iar indicii de risc de tara explodau.

Prabusirea monedelor nationale exacerbau presiunea asupra datoriilor acumulate de companii si familii, multe in valuta.

Activitatea industriala, orientata spre exportul manufacturier in eurozona, se prabusea ca rezultat al recesiunii Germaniei si a altor piete cheie.

Iar degringolada bancara suscita temeri pentru filialele pe care entitatile de credit din Europa occidentala le aveau in regiune, noteaza site-ul Capitalnews.es.

Totusi, odata cu sfârsitul lui februarie si inceputul lui martie, evolutia financiara a marcat o cotitura.

Dupa minimele anuale, bursele din regiune au crescut in jur de 60%, principalele devize au recuperat teren (de exemplu, zlotul polonez s-a apreciat cu 7% fata de euro) iar costul de a asigura neachitarea datoriei s-a redus la circa jumatate pentru majoritatea tarilor.

Ce s-a intâmplat in regiune in interval atât de scurt de timp pentru a explica acest reviriment al pietelor?

Este vorba de o miscare bazata pe o schimbare a expectativelor macroeconomice sau, dimpotriva, are un caracter de corectie financiara? Este o dezvoltare strict regionala sau deriva dintr-o ameliorare globala?

Referitor la chestiunea schimbarii fundamentelor macroeconomice versus factori strict financiari, datele sugereaza ca ultimele sunt determinante. Indicii de activitate, precum sentimentul economic sau productia industriala, au tins sa confirme scenariul recesiunii profunde in 2009, deosebit de intensa in primul trimestru al anului.

Ameliorarea incipienta a unor domenii de activitate se datoreaza fundamental ciclului de restructurare industriala care a facut posibila debarasarea de o parte invechita a sistemului manufacturier.

Totusi, lipsa de cerere externa si restrictionarea creditelor ramân in continuare grave. Prin urmare, nu pare ca ameliorarea pietelor se datoreaza unui scenariu de recuperare ciclica mai mare decât cea anticipata.

S-a intâmplat insa ca puternica scadere a preturilor la active intre octombrie si februarie sa duca la o crestere a actiunilor mai ales la bursa. În termeni pret/beneficii, la inceputul anului 2009, actiunile din Europa emergenta au devenit usor mai ieftine decât cele din Asia sau America Latina.

Cotizatiile regionale au fost prin urmare mai atractive, fapt ce a dus la o reducere a riscului si prin extensie la o recuperare a pietelor, efect care s-a simtit inca de la sfârsitul lunii februarie.

Putem trece la a doua intrebare pe care am pus-o: ne aflam in prezenta unui fenomen global sau regional? Datele arata ca factor global a predominat.

Desi sunt relativ sau in egala masura depreciate, bursele din Europa emergenta s-au redresat mai putin decât cele din America Latina si ceva mai mult decât cele asiatice.

O tendinta similara s-a repetat si cu alte active financiare, percum devizele. Ceea ce nu insemana ca unele dezvoltari regionale nu au avut un rol important.

În special, ajutoarele financiare pe care Fondul Monetar International (FMI) le-a acordat României si Poloniei si care s-au repercutat pozitiv asupra evolutiei lor financiare.

Pare insa ca reducerea temerii riscului global sa fie factorul preponderent care a avantajat activele financiare ale Europei emergente, in fata ipoteticei reduceri diferentiale a factorului de risc regional sau al unei potentiale ameliorari a perspectivelor macroeconomice.

Pentru ca din punct de vedere macroeconomic, regiunea se confrunta inca cu o situatie complexa.

Desi ciclul industrial global, in recuperare timida in al doilea trimestru, se va transfera cu toata probabilitatea asupra exporturilor si a productiei industriale din regine, este indoielnic ca aceasta miscare sa aiba capacitatea de a compensa fortele care deprima cererea interna (indatorarea excesiva, marja ingusta de expansiune fiscala etc).

De asemenea, bresa de finantare internationala, desi pare neadecvat acoperita in 2009, va fi problematica in 2010, ca urmare a reinnoirii datoriei prevazuta pentru anul acesta.

Un al treilea front, alaturi de cel ciclic si de finantare internationala, este cel referitor la o posibila contagiere regionala.

Desi in Europa emergenta coexista tari in situatii clar diferentiate, delicata situatie a tarilor baltice (si mai ales presiunea pietelor pentru ca Letonia sa se devalorizeze) ar putea sfârsi prin a afecta regiunea in ansamblu.

Ultimul factor de risc va fi de ordin politic. O mare parte din miza depasirii crizei cere in primul rând ca redresarea economica demarata in aceste tari sa nu slabeasca, lucru ce depinde de capacitatea de a suporta costul politic si social pe care aceasta il implica.

Judecând dupa corectia electorala pe care au primit-o guvernele din Ungariei si Letoniei la recentele alegeri europene, aceasta rezistenta nu poate fi trecuta cu vederea.

În ansamblu, riscurile si intârzierile in recuperare sunt importante, ceea ce ar putea face ca 2009 sa se incheie cu o puternica recesiune in Europa emergenta, sau, in cel mai bun caz, cu o crestere minima in 2010.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.