Limba română continuă să fie boicotată în Republica Moldova

0

La 20 de ani de la adoptarea legislatiei lingvistice, aceasta nu se aplica in toate sferele de activitate din Republica Moldova.
O mare parte a institutiilor statului si a agentilor economici continua sa boicoteze limba româna, fara a fi sanctionati.

Pe strada, in magazinele centrale din capitala si din celelalte orase ale Republicii Moldova se vorbeste preponderent limba rusa.

Panourile abunda in greseli gramaticale, multi tineri prefera rusismele, iar unii deputati nici macar nu cunosc limba statului pe care il conduc.

Iar situatia lingvistica din Transnistria este o imagine fidela a celei din URSS, semnaleaza joi ziarul Timpul de la Chisinau, intr-un material intitulat “Limba româna continua sa fie boicotata”.

Spatiul mediatic din Republica Moldova este ocupat, in principal, de posturi de radio si televiziune de limba rusa.

Unicul organ guvernamental responsabil de respectarea legislatiei lingvistice – Departamentul de functionare a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova – a fost desfiintat in 1994 si transformat in Departamentul pentru relatii interetnice, subordonat indirect Ambasadei Federatiei Ruse, scrie ziarul amintit.

Referitor la aceasta situatie, fostul ministru al culturii din primul guvern democrat al Republicii Moldova, Ion Ungureanu, a declarat pentru “Timpul” ca, la inceputul anilor ’90, au fost adoptate niste legi bune privind functionarea limbii române in Moldova, dar ca nu a existat nici tact si nici tarie de caracter pentru a le implementa.

,,De aici rezulta toate neimplinirile noastre. Pentru a realiza ceva, trebuie sa fii tu insuti convins de necesitatea a ceea ce faci.

Noi nu am prea fost convinsi, am fost indecisi. Asta au simtit-o oponentii nostri si au interpretat legislatia asa cum au vrut ei”, a afirmat Ion Ungureanu.

“Viitorul va fi asa cum vom fi noi. Peste noapte, nimeni nu-si poate schimba caracterul. De noi depinde o chestiune: sa convingem pe cei vizati ca legile nu se discuta.

Precum nu se trece pe rosu si nimeni nu pune in discutie aceasta, asa-i si cu limba de stat. Daca nu o cunosti, fii bun si ocupa-te de altceva, nu lucra in structurile statului, care cer obligatoriu sa cunosti limba româna.

Nu are importanta cine esti – deputat, prim-ministru ori simplu functionar. Asa se procedeaza peste tot in lume”, a mai declarat fostul ministru al culturii in perioada 1990-1994.

Oleg Serebrean, vicepresedintele Partidului Democrat, considera la rândul sau ca situatia lingvistica din Republica Moldova nu s-a schimbat esential nici dupa 20 de ani. “Este o perioada in care s-a realizat prea putin in aceasta directie.

Autoritatile centrale niciodata n-au fost interesate s-o faca. Cunoscând foarte prost româna, au utilizat de cele mai dese ori ca limba de cancelarie rusa.

La presedintia Republicii Moldova, dar si in multe alte institutii importante, rusa a ramas ca limba de cancelarie si foarte multe documente se traduc prost in româna”, a declarat pentru “Timpul” Oleg Serebrean.

În opinia sa, actuala putere este datoare sa schimbe situatia, cu indulgenta si delicatete. “Nu-i necesara forta, ci inteligenta.

Trebuie sa stimulam interesul de invatare a limbii noastre de catre alolingvi, in primul rând – de catre functionarii rusofoni”, a adaugat vicepresedintele Partidului Democrat.

Iurie Leanca, deputat al Partidului Liberal Democrat, constata ca statul nu a intreprins nimic pentru imbunatatirea situatiei limbii române si ca nici sistemul de invatamânt nu si-a fixat acest obiectiv, insistând asupra reformularii denumirii limbii de stat din moldoveneasca, in româna.

“Dupa 20 de ani, s-ar parea ca ar fi trebuit sa avem o alta situatie lingvistica in tara. Sunt foarte multe de schimbat, tinând cont de felul cum vorbesc limba româna copiii, elevii, dar si maturii.

Vedem deficiente de exprimare si carente. Statul nu a intreprins nimic pentru imbunatatirea situatiei limbii române. Nici sistemul de invatamânt nu si-a pus acest obiectiv.

Din pacate, din lipsa unui mediu adecvat, tinerii prefera rusismele. Mai este si problema alolingvilor. Dupa doua decenii, ei nu vorbesc limba oficiala a statului in care locuiesc…

Iar Legea cu privire la functionarea limbilor, daca e depasita, s-o modificam. Eu as insista si asupra reformularii denumirii limbii de stat – nu moldoveneasca, ci româna”, a afirmat Iurie Leanca.

Corina Fusu, deputat din partea Partidului Liberal, considera ca limba româna a avut de suferit mult in perioada guvernarii comuniste.

“S-a incercat revenirea la politicile sovietice de promovare a unui moldovenism primitiv si antistiintific.

Problema limbii române este una foarte importanta, pentru ca tine de identitatea fiecarei persoane in parte.

Discutiile despre limba au fost provocate intentionat pe parcursul acestor 20 de ani, ca tactica de a sustrage atentia oamenilor de la problemele lor adevarate. E vorba despre nivelul scazut de trai, de cultura si de civilizatie.

Când acestea vor fi remediate, bineinteles ca limba româna va avea doar de câstigat. Legea despre functionarea limbilor, adoptata la inceputul anilor ’90, a fost, pur si simplu, neglijata.

Limbile se pot dezvolta doar printr-o stima reciproca, nu prin falsificari si minciuna”, a apreciat Corina Fusu intr-o declaratie pentru ziarul “Timpul”.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.