Marea Neagră: pepinieră de corupţie pentru petrol şi gaze?

0

În timp ce Uniunea Europeana se agita in legatura cu eforturile Rusiei de a-si impune dictatul energetic, prin construirea de conducte de petrol si gaze pe fundul Marii Negre, noi conflicte isi fac aparitia, de data aceasta privind bogatele resurse de hidrocarburi din apele sale, scriu expertii fundatiei americane de analiza Jamestown Foundation, un think tank cu sediul la Washington.

Conflictul in curs dintre Ucraina si compania energetica Vanco Energy Company este un exemplu de cum si-au dat mâna nationalismul in materie de resurse si o doza considerabila de presupusa coruptie, pentru a impiedica o companie americana, aflata in legitimitate, sa dezvolte câmpul de gaze submarin Prykerchynsky.

Contractele pentru dezvoltarea câmpului de gaze au fost acordate de catre guvernul lui Viktor Ianukovici, in ultimele sale zile, lui Rinat Akhmetov, principalul sustinator financiar al Partidului Regiunilor al lui Ianukovici.

Compania Vanco s-a vazut astfel prinsa intr-un scandal in momentul in care noul guvern condus de Iulia Timosenko a decis retragerea unilaterala a licentelor si ruperea contractului cu Vanco.

Argumentul principal al lui Timosenko a fost acela ca afacerea este nula din cauza coruptiei din cadrul procesului de acordare a contractelor si licentelor.

Actualmente, nimeni nu se ocupa de dezvoltarea câmpului de gaze Prykerchynsky, iar perdantul pare sa fie Ucraina. Soarta companiei Vanco urma sa o aiba curând si o alta companie occidentala, din Canada, de data aceasta calaul canadienilor fiind, insa, guvernul român.

În 2004, România a intentat Ucrainei un proces la Curtea Internationala de Justitie, legat de o disputa asupra granitelor maritime dintre cele doua state, obiectul litigiului fiind micuta Insula a Serpilor din Marea Neagra.

Problema reala nu era cine detine insula ci arcul de cerc de 12 mile marine de ape teritoriale din jurul sau, o zona continând zacaminte considerabile de petrol si gaze.

Estimarile vorbesc despre 70 de miliarde de metri cubi de gaze (bcm), suficient pentru a acoperi nevoile de gaze ale României pe o perioada de 5 ani si de 12 milioane de tone de petrol, semnul indicator care se va ridica deasupra acestei mici portiuni de fund de mare urmând sa decida destinatia unei uriase sume de bani.

Licenta pentru dezvoltarea unui potential vast câmp de gaze in apele din vecinatatea Insulei Serpilor este detinuta in totalitate de compania Sterling Resources, o companie tranzactionata public la bursa din Toronto, TSX Venture Stock Exchange.

Sterling este in asteptarea unor contracte de la parteneri respectati si cunoscuti precum Gas Plus International din Italia, Melrose Resources plc din Marea Britanie sau Petro Ventures International din Australia, ultimul sustinut de importanta banca australiana de investitii Macquarie.

Fata de Vanco, aici nu exista companii cu sediul in Austria, nici presupuse legaturi cu Rusia, Gazprom sau UE si nici acuze referitoare la implicarea unor oligarhi straini, a criminalitatii organizate sau a unor investitori nenumiti.

La 3 februarie 2009, CIJ a dat un verdict in favoarea României in disputa cu Ucraina, decizia curtii internationale de justitie facând licenta detinuta de Sterling si mai valoroasa si punând in miscare o serie de evenimente nebuloase inexplicabile.

Sterling a detinut licenta de-a lungul a doua mandate prezidentiale si a 4 guverne anterioare celui actual, condus de Emil Boc.

Deodata insa, imediat dupa verdictul CIJ, noul guvern PD-L a inceput sa aduca acuze neclare de coruptie la adresa fostului guvern, pentru presupusele sale tranzactii netransparente cu Sterling si licenta sa, apreciaza sursa citata.

Actualmente are loc o investigatie cu privire la licenta Sterling, condusa de comisia pentru industrie si servicii a parlamentului român, avându-l in frunte pe Iulian Iancu.

Separat de aceasta, compania Sterling mai este investigata si de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT), in baza acuzatiilor facute de Gelu Maracineanu, presedinte al Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM).

Pentru investigarea presupuselor delicte au fost formate comisii parlamentare cu “constatari” nebuloase si comisii cu autoritate executiva.

Între timp, ca parte a investigatiilor la adresa Sterling, mai multi membri ai noului guvern au cerut României sa-si asume o participare directa la licenta Sterling, prin intermediul companiei de stat Romgaz.

Participatiunea guvernului la Romgaz este controlata de ministrul economiei, Adriean Videanu, responsabil de inceperea investigatiei in cazul Sterling, el si Iancu facând presiuni asupra lui Maracineanu sa revizuiasca licenta Sterling si pentru obtinerea unei participatii ample pentru Romgaz.

Guvernul român detine inca din 2004 100% din actiunile Romgaz. În 2005, executivul a inceput sa discute posibila vânzare a 10% din acestea.

Discutia a continuat in 2006 insa privatizarea companiei a fost amânata pentru alti 3 ani, guvernul neanuntând inca un calendar definitiv.

Mass media a identificat unii din potentialii ofertanti in cazul privatizarii companiei: MOL, Gaz de France, Gazprom, Lukoil, Ruhrgas sau Wintershall.

Perdantii sunt poporul român, dezvoltarea viitoare a industriei nationale de petrol si gaze si iata si un nou obstacol intern in calea dezvoltarii politicii energetice a UE.

Daca aceasta este situatia frontierei UE, confruntata cu un asalt frontal continuu din partea Gazprom, atunci exista putine sperante pentru Bruxelles ca acesta sa poata orchestra ceva important.

Într-o perioada de capital limitat si in conditiile unor cerinte descurajante in materie de resurse naturale de ce ar dori un guvern, mai ales unul din cele mai sarace din UE, sa incerce sa elimine astfel de investitori de calitate?

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.