Microace pentru injecţii nedureroase

0

Acest dispozitiv miniaturizat ar putea inlocui traditionalele seringi, dovedindu-se foarte eficient in tratamentul bolilor ochiului. Injectiile inspira intotdeauna frica.

Ele au devenit totusi mai putin dureroase gratie seringilor si acelor de care dispunem acum. Fabricantii au facut multe inovatii in cursul ultimelor decenii pentru a mari confortul celor care li se fac sau care isi fac ei insisi injectii, scrie cotidianul francez Le Figaro.

Diametrul acelor a fost redus. De asemenea, s-a imbunatatit si geometria marginilor acelor: inmultirea unghiurilor si orientarile lor permit o mai buna penetrare a pielii.

Micile tuburi din aliaj sunt lustruite de acum cu ultrasunete, facând posibila eliminarea neregularitatilor invizibile care impiedicau odinioara acul sa patrunda usor in epiderma si faceau ca injectia sa fie putin dureroasa.

În plus, alunecarea devine acum si mai usoara datorita lubrifierii peretilor cu silicon. Inginerii s-au aplecat de asemenea asupra debitului injectiei, astfel incât produsul sa fie eliberat in mod regulat fara sa provoace o senzatie de arsura.

Binefacerile tuturor acestor inovatii sunt inconstestabile. Dupa toate indiciile, seringile si acele vor fi inlocuite pe viitor cu instrumente foarte diferite si mult mai performante inca. Exista numeroase piste.

“Obiectivul nostru este sa renuntam, in cele mai multe cazuri, la acele hipodermice si sa le inlocuim cu un “patch” care ar putea fi aplicat simplu si fara durere de catre pacient”, spune Mark Prausnitz, cercetator la Institutul de Tehnologie din Georgia (Statele Unite), citat de Le Figaro.

Acesta a prezentat, miercuri 19 august, in cadrul celui de al 238-lea congres al Societatii americane de chimie, un mic “plasture” tapisat cu microace pe care spera sa-l vada pe piata in cursul anilor viitori.

Fabricarea acestui mic dispozitiv a devenit posibila datorita tehnicilor de miniaturizare dezvoltate in industria electronica. Acele au o lungime de câteva sute de micrometri si sunt groase cât câteva fire de par sau cât trompa unui tântar.

Dispozitivul insusi nu este mai mare decât un bob de grâu, arata cotidianul francez. “Am deturnat tehnologiile electronicii pentru a le pune in slujba medicinei.

Încercam sa acomodam aceste doua lumi”, explica Mark Prausnitz, pentru Le Figaro. Laboratorul sau studiaza designul medicamentelor si modul in care ele patrund in organism.

De asemenea, in laborator se fac cercetari privind posibilitatea injectarii moleculelor prin piele cu ajutorul ultrasunetelor.

“Plasturele” a fost testat deja cu succes pe soareci. O echipa de la Universitatea Emory din Georgia a vaccinat doua grupuri de rozatoare impotriva gripei sezoniere, la vaccinarea unuia s-a folosit un “patch”, iar pentru cealalta o seringa clasica.

Potrivit lui Mark Prausnitz, soarecii din primul grup au avut un raspuns imunitar mai bun. Laboratorul sau continua testele cu vaccinul gripal pe animale si spera sa poata trece si la teste pe oameni incepând cu anul viitor.

“Daca vom reusi sa punem la punct ceva care se aplica la fel de usor ca un pansament, ii vom da fiecaruia posibilitatea sa se descurce singur la administrarea tratamentelor care i-au fost prescrise, fara un antrenament special”, subliniaza cercetatorul.

O idee care devine foarte valoroasa odata cu pandemia gripei A. Într-adevar, indata ce va fi disponibil, vaccinul va fi administrat la sute de milioane de persoane in lumea intreaga si multi se intreaba daca personalul medical va putea face fata acestei situatii.

Mai impresionant, dispozitivul “patch” va putea fi aplicat si pe ochi. În prezent, el este testat pe iepuri si pe primate atinse de degenerescenta maculara, principala cauza de cecitate la persoanele vârstnice.

În tratamentul acestei boli, el s-ar putea dovedi foarte util. Într-adevar, singurul medicament care exista la ora actuala trebuie sa fie injectat in mod repetat cu seringa, fapt neplacut si care poate prezenta de-a lungul timpului riscuri de leziuni si de infectie.

“Cu un “patch”, zona tinta se poate localiza mai bine. Moleculele pot fi injectate exact in acele tesuturi din ochi care ne intereseaza”, adauga Mark Prausnitz, subliniind ca primele teste la om ar trebui sa inceapa in curând.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.