Geografia crizei economice din Ungaria

0

Criza economica isi arata coltii mai ales in regiunile vestice ale Ungariei, insa pe termen lung regiunile care vor suferi cel mai mult de pe urma ei vor fi cele mai putin industrializate din sud si est, cu toate acestea regiunile vestice primind cei mai multi bani pentru mentinerea locurilor de munca, scrie revista ungara Figyelo.

La Tatabanya (nord-vest), cei ramasi fara loc de munca au ajuns sa mearga literalmente din poarta in poarta cu CV-urile lor, ducându-le personal la companiile indicate de cunoscuti, ceea ce insa nu este o garantie a succesului, asa cum o arata si cazul lui Lehovicz Ferenc, un angajat in vârsta de 44 de ani, ramas somer dupa 20 de ani de munca si care in zadar isi lasa CV-ul pe la toate receptiile companiilor prezente in parcul industrial din zona.

În comitatul Komarom-Esztergom (nord-vest) si mai ales la Tatabanya, numarul somerilor a crescut cel mai mult din intreaga tara. În luna iulie, la oficiul pentru ocuparea fortei de munca din comitat s-au inregistrat de doua ori mai multi someri ca anul trecut.

Aceasta diferenta enorma poate fi atribuita insa si faptului ca in zona in cauza s-a inregistrat si dezvoltarea industriala cea mai pronuntata a acestui mileniu.

Criza economica si-a facut mai intâi aparitia in regiunea mai dezvoltata a tarii – asa numitul “triunghi al succesului”, adica teritoriul cuprins intre autostrazile M1 si M7 si zonele dimprejur, pâna la frontiera de vest – dupa care a ajuns intre lunile februarie si martie in regiunile mai putin industrializate din est si sud.

Datele de-a dreptul infioratoare aparute in mass-media despre concedierile in masa nu reflecta insa decât o mica parte a celor ramasi fara loc de munca. Dintre cei 140.000 de noi someri, doar 40.000 fac parte din aceasta categorie, restul fiind concediati “individual”.

Ministerul Muncii si Afacerilor Sociale estima ca un numar de circa 90.000 de persoane si-au pierdut locul de munca ca efect al crizei. Restul de 50.000 ar fi ajuns someri chiar si fara criza economica, din cauza dinamicii sezonale obisnuite a pietei fortei de munca, se spune.

Dintre cei care nu au fost concediati in masa, o parte si-au pierdut locul de munca din cauza scaderii cererii interne, iar o alta parte au fost trimisi in somaj de firmele care fac parte din cercul de furnizori mai mici ai multinationalelor.

Fazekas Karoly, directorul Institutului de Stiinte Economice din cadrul Academiei Maghiare de Stiinte (MTA KTI), arata ca este vorba de “o criza cu doua fete”.

Daca in partile nord-vestice, dezvoltate, ale Ungariei efectul crizei este evident, intre timp loviturile indirecte date regiunilor estice, si asa de multe ori stagnante, au ajuns sa fie cel putin tot asa de mari.

Nenorocirea este aceea ca programele de management al crizei si de mentinere a locurilor de munca se concentreaza pe fenomenele vizibile, reflectate si de massmedia, in timp ce problemele din regiunile estice sunt mai profunde si pe termen mai lung, spunea economistul maghiar.
Datele aflate in posesia ministerului ungar al muncii confirma teoria lui Fazekas.

Din cele 18.000 de locuri de munca subventionate prin programul-concurs al Fundatiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca, 12.000 se afla in cele 3 regiuni din vestul tarii, secretarul de stat din ministerul muncii, Szekely Judit, declarând ca multe companii mici si mijlocii din zona Transdanubia (vestul Ungariei) au fost subventionate din acesti bani.

În orasul Tiszaujvaros (nord-est), situatia nu este nici ea prea roza, desi acest exemplu nu este neaparat o tipica “poveste din zona de est”, din cauza prezentei acolo a combinatului chimic Tiszai Vegyi Kombinat (TVK), orasul reprezentând o insula in regiune.

Nemeth Istvan, director executiv la cea de-a doua mare companie din regiune, AkzoNobel, afirma insa ca aceia care vor sa lucreze pot sa o faca la Tiszaujvaros, desi recunoaste ca din cei 204 angajati de anul trecut de la firma sa a fost nevoie de concedierea a 15%, pentru a face fata scaderii vânzarilor.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.