Toate scenariile de aplicare a legii unice de salarizare urmăresc scăderea masei salariale

0

Toate scenariile de aplicare a legii-cadru de salarizare unica analizate de membrii Guvernului, in sedinta, au in vedere scaderea masei salariale ca procent din Produsul Intern Brut de la 9,4%, cât este in 2009, la 6% din PIB in 2015, creând premisele cresterii resurselor destinate investitiilor si dezvoltarii si modernizarii României, se mentioneaza intr-un comunicat transmis joi la finalul sedintei Executivului.

Guvernul a luat in dezbatere, joi seara, proiectul legii salarizarii unice in sistemul bugetar. Discutiile s-au axat pe gasirea unor solutii echitabile, corecte, predictibile, simple si care sa asigure sustenabilitatea finantelor publice, informeaza comunicatul.

De asemenea, analizele au vizat eliminarea discrepantelor intre veniturile din sistemul public. Membrii Executivului au dezbatut mai multe scenarii de aplicare a legii-cadru de salarizare unitara.

Unul dintre principalele obiective ale actului normativ este corelarea salariilor din sistemul bugetar cu cresterea productivitatii economice, cu evolutia salariilor din mediul privat si cu Programul de convergenta.

În acest context, Guvernul a analizat posibilitatea reducerii polarizarii salariilor din sistemul bugetar având ca tinta un raport dintre salariul mediu si salariul minim de 2 la 1.

Consultarile pe marginea proiectului legii unice a salarizarii in sistemul bugetar vor continua, atât la nivelul Guvernului, cât si cu partenerii sociali, impreuna cu care va fi stabilita varianta finala a proiectului legii.

Conform ultimei variante a grilei de salarizare transmise sindicatelor, coeficientii de ierarhizare pentru angajatii din administratia si institutiile publice centrale au fost redusi semnificativ, chiar si de peste doua ori.

Cea mai mare diminuare a fost operata in cazul coeficientilor de ierarhizare pentru consilierii si expertii cu gradul IA, de la 8-8,25 initial, in functie de vechime, la 3,05-3,95. La salariul minim actual, de 600 lei, salariul de baza va fi diminuat, astfel, de la 4.800-4.950 lei la 1.830-2.370 lei.

Pentru consilierii si expertii gradul II, coeficientii de ierarhizare au fost redusi de la 4-4,25 la 1,9-2,45, respectiv de la salarii de la 2.400-2.550 lei la 1.140-1.470 lei.

Pentru referentii IA, coeficientii de salarizare au fost diminuati de la 3,75-4 salarii minime pe economie la 1,65-2,05 salarii minime. În cazul functiilor de conducere, coeficientii din grila unica au fost, de asemenea, diminuati de aproximativ 2 ori.

Astfel, directorii generali vor fi retribuiti cu 5,75-6,15 salarii minime fata de 10,3-10,55 salarii minime in propunerile initiale, iar directorii generali adjuncti cu 5,6-6 salarii minime fata de 9,9-10,15, in forma initiala a proiectului legislativ.

De asemenea, si coeficientul de ierarhizare pentru functia de premier in grila unica de salarizare a fost redus cu 10,7%, de la 14,5 (salarii minime) la 12,95, insa cei pentru presedintele României si pentru presedintii celor doua Camere ale Parlamentului au ramas nemodificati – 15.

Coeficientii pentru vicepresedintii Senatului si ai Camerei Deputatilor au fost redusi cu 20%, de la 14 la 11,20.

De asemenea, coeficientii pentru presedintii comisiilor permanente ale Senatului si Camerei Deputatilor, secretari si chestori au fost diminuati tot cu 20%, de la 13,70 la 10,95.

Pentru functia de viceprim-ministru, coeficientul a scazut cu 20%, de la 14 la 11,20, cel pentru ministru de stat de la 13,85 la 11,10, iar cel pentru ministru si ministru delegat de la 13,70 la 10,95.

Salariul pentru secretarul de stat membru al Guvernului va fi diminuat de la 13 la 10,40, iar pentru subsecretar de stat reducerea coeficientilor este de la 12,50 la 10.

Conform noilor propuneri, coeficientul corespunzator presedintelui Curtii de Conturi scade de la 14,50 la 11,60, respectiv cu 20%. Pentru secretarul general al guvernului, diminuarea este de 8,5%, de la 13 la 11,90, iar pentru un consilier de stat din guvern de 20%, de la 12,95 la 10,35.

Reducerile au vizat si Administratia Prezidentiala – un consilier prezidential va fi retribuit cu 10,95 salarii minime pe economie, in loc de 13,70 initial, iar consilierul de stat – 10,35 fata de 12,95.

Pentru secretarii generali de la Senat si Camera Deputatilor diminuarea este de la 13 la 10,40. Reduceri mai mari ale coeficientilor, de 25%, au fost operate pentru functiile de conducere din Ministerul Afacerilor Externe (MAE) – in cazul ambasadorilor de la 8,65-10,81 salarii minime pe economie, in functie de vechime, la 6,50- 8,10 salarii minime.

Pentru functia de consilier diplomatic, reducerea va fi de la 6,39-7,98 salarii minime pe economie la 4,80-6 salarii minime.

Presedintele Agentiei Nationale de Integritate (ANI) va avea, conform noului proiect, un salariu cu 20% mai mic, de la 13,70 la 10,95, iar vicepresedintele de la 12,95 la 10,35.

În cazul vicepresedintilor Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ) si Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), coeficientii de salarizare scad cu 20%, la 11,90 fata de 14,90 initial.

Presedintele de sectie la ÎCCJ, membrii CSM, prim-adjunctul procurorului general al Parchetului de pe lânga ÎCCJ, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie vor avea un coeficient de 11,85 fata de 14,80 initial.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.