Este posibil, oare, un compromis între Rusia şi România?

0

“În ceea ce priveste interesele Moscovei in Republica Moldova, in mod categoric ele exista, la fel cum exista si interesele României pentru cetatenii Republicii Moldova”, afirma, la 17 iulie 2009, intr-un interviu acordat postului de radio Europa Libera, cu sediul la Praga, presedintele român Traian Basescu.

Pornind de la aceasta declaratie, publicatia Russki Obozrevatel incearca sa analizeze, intr-unul din ultimele sale numere, daca Moscova si Bucurestiul ar putea sa-si recunoasca reciproc interesele in regiune.

“Indiferent de atitudinea noastra emotiva fata de România si ideologia panromânismului, nu ar fi intelept de negat factorul românesc, precum si interesele românesti in Basarabia (Moldova din partea dreapta a Nistrului)”, comenteaza Russki Obozrevatel, indicând ca, pentru partidele care pledeaza fie pentru “integrarea” Moldovei in România, fie pentru orientarea Chisinaului catre Bucuresti au votat la ultimele alegeri din Republica Moldova peste 40% din electorat.

Ba mai mult, in Chisinau si intr-o serie de zone din centrul republicii, partidele proromâne au acumulat intre 50% si 63% din voturile electoratului.
Partidul Liberal, considerat formatiunea cu cea mai pronuntata orientare proromâneasca, a obtinut 14% pe teritoriul intregii republici.

“Este lipsit de sens a ignora toate aceste fapte, la fel cum nu se poate neglija nici tendinta elitei intelectuale moldovene si a studentimii de a-si numi limba drept limba româna si a studia in scoli si universitati istoria românilor”, apreciaza jurnalistii rusi.

Pe de alta parte, scrie ziarul citat, votul acordat Partidului Comunist a reprezentat un fel de referendum nu doar pentru identitatea moldoveneasca, ci si pentru credibilitatea Rusiei.
Dupa plecarea “atlantistului” Marian Lupu si a sustinatorilor sai din acest partid, fiecare vot pentru comunisti a fost si mai pretios.

În ambele scrutinuri, Moscova a mizat pe comunisti, potrivit Russki Obozrevatel, subliniind ca Partidul Comunist al presedintelui in exercitiu Vladimir Voronin a beneficiat de sprijinul total al presedintiei ruse, al premierului rus, al Ministerului rus de Externe si al majoritatii factiunilor parlamentare din Duma de Stat (camera inferioara a parlamentului rus).

Partidul Comunistilor moldoveni a mobilizat la recentele alegeri parlamentare practic intregul electorat prorus.
Rezultatul a fost uimitor: in orasul Balti, in regiunea autonoma Gagauzia, in regiuni din nordul si sudul tarii, comunistii au acumulat 80% din voturi, iar in unele sate de rusi de rit vechi si gagauzi chiar 90%, indica publicatia mentionata.

Potrivit Russki Obozrevatel, este in interesul Rusiei sa garanteze drepturile celor 48% din populatia Republicii Moldova care si-au dat voturile nu atât pentru comunisti, cât pentru Rusia.

“Acestia sunt sustinatorii identitatii moldovenesti si a limbii moldovenesti. Este vorba de 600.000 de vorbitori de limba rusa de pe malul drept al Nistrului, intre care 200.000 de etnici rusi din Basarabia.

Acestia sunt locuitorii vorbitori de limba rusa din orasul Balti din nordul Moldovei, unde Partidul Comunist a obtinut 58% din sufragii. Acestia sunt locuitorii regiunii autonome Gagauzia, care i-au votat pe comunisti in proportie de 78%.

Acestia sunt locuitori din nordul si sudul republicii din sate si orase cu populatie mixta moldo-ucraineana sau moldo-bulgara, unde Partidul Comunist a acumulat 80% din voturi.

Acestia sunt enoriasii a peste 1.000 de parohii subordonate Patriarhiei Moscovei, pe care majoritatea analistilor prefera sa nu ii ia in calcul”, puncteaza distribuirea electoratului prorus ziarul moscovit.

Astfel, in opinia acestuia, atât interesele Rusiei, cât si cele ale României se circumscriu anumitor segmente ale populatiei moldovene.

În ceea ce priveste “interesele României in Basarabia”, Russki Obozrevatel subliniaza aici aspiratia unei parti semnificative a populatiei moldovene de a obtine cetatenia româna, “in mare masura nu din considerente nationale, ci pentru ca România este membra a UE”;

dorinta unei bune parti a studentilor si elevilor de a studia limba româna si istoria românilor; activitatea Mitropoliei Basarabiei a Patriarhiei Române, care are in prezent peste 100 de parohii in Republica Moldova.

În opinia ziaristilor de la Russki Obozrevatel, un compromis intre Rusia si România in ceea ce priveste recunoasterea intereselor reciproce in Basarabia este posibil.

“Este necesar insa ca aceasta recunoastere de interese sa fie absolut reciproca”, subliniaza publicatia citata, adaugând ca, daca o buna parte dintre moldoveni aspira la cetatenia româna, este lipsit de sens de a o impiedica in atingerea acestui scop intrucât in cadrul acestor paturi va creste sentimentul de frustare, ceea ce poate degenera in acte de violenta, precum cele de la 7 aprilie din centrul Chisinaului.

“Dar, activitatea consulatelor române trebuie sa fie plasata in cadru legal.

Angajatii consulatelor române ar trebui sa tina cont ca se afla pe teritoriul unui stat STRÃIN, de aceea nu au dreptul sa faca agitatie in favoarea dobândirii pasaportului românesc, la fel cum nu au nici dreptul de a interveni in activitati politice in Republica Moldova”, opineaza jurnalistii de la publicatia citata.

Mai mult, ei considera ca “acea parte a populatiei Republicii Moldova care considera limba româna drept limba ei materna si care doreste sa studieze istoria românilor in scoli are tot dreptul legal s-o faca, insa cu o singura conditie: ea nu trebuie sa impuna acest standard educational nimanui altcuiva”.

“Moldovenii sunt in drept sa studieze limba româna si istoria românilor numai in acele localitati in care sustinatorii acestora constituie majoritatea”, scrie Russki Obozrevatel, subliniind ca, in acest context, se impune o descentralizare a invatamântului in Republica Moldova si trecerea gestiunii educationale catre administratiile locale.

Potrivit acestuia, o comisie speciala competenta din care sa faca parte deopotriva experti din Rusia si România ar trebui sa convina asupra “standardelor unice de invatamânt” in Republica Moldova.

Ziaristii de la Russki Obozrevatel sustin ca o alta problema dificila ce trebuie urgent rezolvata de Moscova si Bucuresti este cea vizând statutul Mitropoliei Basarabiei.

“Republica Moldova reprezinta teritoriul canonic al Patriarhiei Moscovei si niciun fel de târg in aceasta chestiune nu este de admis”, sustine Russki Obozrevatel, care pretinde ca o solutie la problema Mitropoliei Basarabiei ar fi “atribuirea statutului legal de gospodarii ale Patriarhiei României tuturor parohiilor Mitropoliei Basarabiei”.

“Activitatea acestor gospodarii ar trebui sa se desfasoare in cadru strict canonic. Ele ar trebui sa tina minte ca sunt Oaspeti in Basarabia si nu pot ademeni sub jurisdictia sa preotii si enoriasii Patriarhiei Moscovei.

Mai mult decât atât, Patriarhia Româna nu este in drept sa creeze eparhii pe teritoriul Republicii Moldova si Transnistriei”, pretind ziaristii rusi.
Referindu-se la interesele Rusiei in Republica Moldova, Russki Obozrevatel pledeaza ca limba rusa sa se bucure de statutul de limba de comunicare interetnica.

Daca intr-o zona anume din Moldova se utilizeaza o anumita limba de cel putin 20% din populatie, atunci ea ar trebui sa beneficieze automat de statut de limba oficiala, conform normelor europene, mai sustin ziaristii de la publicatia mentionata.

Ei pledeaza ca in zonele cu populatie majoritar rusofona sa se studieze limba moldoveneasca, cu grafie chirilica, ca odinioara, iar in scoli sa se studieze istoria Moldovei.

Problema unei posibile aderari a Republicii Moldova la NATO nici nu se pune in discutie, la fel si posibilitatea iesirii sale din CSI, considera ziarul citat.
Acesta ar fi cadrul unui compromis posibil intre Rusia si România pe directia Basarabia, scrie Russki Obozrevatel, adaugând:

“Daca autoritatile române, in frunte cu Traian Basescu sunt dispuse sa discute propunerile respective este perfect, daca nu, atunci competitia civilizata va continua!”

“Nu Rusia a inceput aceasta confruntare, ci oficialii români la mijlocul secolului XIX, atunci când distrugeau carti vechi de liturghie in limba slavona la Manastirea Neamt, distrugeau masinile de tiparit cu caractere chirilice si interziceau mentionarea sfintilor rusi in bisericile române.

Aceasta disputa nu s-a incheiat inca, iar verdictul final in aceasta disputa il va da istoria” – pretind comentatorii de la Russki Obozrevatel, incheindu-si analiza prin evocarea cuvintelor unui savant rus, originar din Tighina/Bender, Leo Berg:
“Niciodata, niciun rus nu va fi de acord cu ruperea de la Rusia a uneia dintre cele mai bune bucati ale sale”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.