Ungaria ar fi putut recupera Voivodina dacă ar fi intrat în război de partea Croaţiei

0

Raffay Erno, fost secretar de stat in ministerul ungar al apararii pe vremea guvernarii Antall Jozsef (1990-1993), a acordat un interviu unui portal internet favorabil revizuirii Trianonului, in care explica ce sanse mari ar fi avut Ungaria sa recupereze regiunea Delvidek (denumire istorica mai larga, cuprinzând si parti din Croatia, folosita azi in general pentru a desemna Voivodina sârbeasca), cu ocazia razboiului din Croatia (1991-1995), daca s-ar fi implicat in razboi de partea croatilor, contra sârbilor, relateaza ziarul ungar Nepszabadsag.

Fostul secretar de stat Raffay, unul dintre cei implicati pe atunci in afacerea Kalasnikov (furnizarea de arme catre croati de catre guvernul Antall, nerecunoscuta nici pâna azi de Ungaria, n.red.), arata in interviu ca a existat posibilitatea ca Ungaria sa se implice in razboi de partea Croatiei, in speranta redobândirii Voivodinei.

Raffay afirma ca procesul istoric inceput in ’89 si continuat pâna la inceputul anilor 2000 a oferit câteva sanse istorice serioase pentru corectarea dictatului de pace de la Trianon (din punct de vedere maghiar se vorbeste de un dictat, n. red.), oricare din guvernele maghiare din aceasta perioada – Antall, Horn sau Orban – putând sa se fi implicat ori pe cale diplomatica ori pe calea armelor.

În interviul de luni, publicat si de organul de presa oficial al Jobbik, Barikad (Baricada), Raffay porneste de la ideea ca in anii ’90 mai exista o armata ungara (independenta) si deci s-ar fi putut pune baza pe ceva.

“Istoricul” Raffay afirma in mod hotarât ca, in alianta cu Croatia, Ungaria ar fi putut recupera teritoriile luate de sârbi.

Perioada guvernului Horn (1994-1998) nu este de neglijat, dat fiind ca in 1995 a fost pornita operatiunea cu numele de cod Oluja (Furtuna), pentru eliberarea teritoriului istoric al Croatiei, iar de partea croata inca din 1990 si-a facut loc ideea unei aliante cu Ungaria, arata el.

Întrebat daca, in calitate de secretar de stat, a avut vreun rol in afacerea Kalasnikov, Raffay raspundea ca acum poate spune ca a fost unul din cei implicati, Ungaria furnizând Croatiei, in 1990, arme de calitate si milioane de piese de munitie.

La frontiera ungaro-sârba, continua el, au fost postate atunci de conducerea armatei ungare sase unitati de detectare electronica, fiind avute in vedere si anumite unitati pentru cazul in care se intâmpla ceva.

La acea vreme, arata Raffay, el a discutat cu câtiva generali din conducere, al caror nume nu l-a indicat, despre ce ar fi daca Ungaria ar initia o astfel de imixtiune, generalii sprijinind propunerea.

Premierul Antall Jozsef i-a spus insa si lui si altora, ca si la sedintele de guvern, ca este mai bine sa se astepte pâna când Ungaria se intareste economic iar tarile din jur slabesc – acesta era punctul de vedere al lui Antall dar si situatia arata in aceasta directie – iar atunci se poate “face” ceva.

Raffay afirma ca, din câte stie el, premierul Antall nu a mers mai departe de acest punct. Raffay mai arata ca, in 1992, s-a intâlnit cu Vladimir Meciar, pe când stia foarte bine ca inca nu exista o armata slovaca.

Premierul slovac l-a primit atunci, in loc de salut, cu cuvintele: “Nu ne temem de voi!”. Raffay s-a facut ca nu intelege remarca, dar in geanta sa avea o harta pe care erau marcate locurile unde este dislocata armata cehoslovaca, de unde stia ca nu exista inca o armata slovaca.

Cât despre povestile lui Raffay despre experientele sale din Subcarpati (Karpatalja sau Ucraina Carpatica, regiune din vestul Ucrainei, care a apartinut Ungariei) acestea sunt de pus sub semnul intrebarii.

El povestea de exemplu ca presedintele ucrainean de atunci, Leonid Kucima, i-a fi spus unui cunoscut de-al sau: “daca vreti Subcarpatii, atunci luati-i”. Raffay a tinut insa sa precizeze ca nici unul din guvernele maghiare nu s-a folosit de aceste sanse.

Întrebarea care se pune este ce s-ar fi intâmplat daca Ungaria s-ar fi apucat sa exploateze aceste sanse pierdute mentionate de Raffay si oare care au fost acei conducatori militari care au sprijinit aceasta “propunere”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.