Apicultorii români au solicitat doar jumătate din suma alocată din fondurile europene şi naţionale

0

Apicultorii români au solicitat in 2009 doar jumatate din suma alocata din fondurile europene si nationale pentru finantarea Programului National Apicol (PNA), respectiv 7,177 milioane lei, desi sectorul beneficia de peste 3,54 milioane euro.

Potrivit datelor furnizate de Agentia de Plati si Interventie in Agricultura (APIA), apicultorii au depus 78 de cereri de plata, pâna la termenul limita de 17 august 2009, in valoare totala de 7,177 milioane lei (aproximativ 1,701 milioane euro), pentru achizitionarea medicamentelor necesare combaterii unor boli si pentru refacerea septelului apicol.

Ajutorul financiar national acordat in sectorul apicol in 2009 se ridica la 6,65 milioane de lei (circa 1,58 milioane), iar cel comunitar la 1,966 milioane euro, sumele fiind prevazute pentru finantarea Programului National Apicol.

Valoarea in euro a sumelor a fost calculata la un curs mediu al BNR pentru luna august de 4,218106 lei pentru un euro. Cele mai multe fonduri au fost solicitate in acest an pentru refacerea septelului apicol, circa 5,983 milioane lei, iar pentru combaterea varoozei 1,193 milioane lei.

Varooza este o boala transmisibila cu efecte semnificative asupra comertului international cu miere si produse apicole, achizitionarea de medicamente pentru combaterea acestei boli fiind o masura sprijinita financiar la nivel european.

Aceste fonduri se acorda doar o data pe an, sumele cheltuite putând fi decontate integral, mai putin TVA. Potrivit APIA, analiza dosarelor si plata catre apicultori trebuie finalizata pâna la data de 15 octombrie.

Cu toate acestea, apicultorii se plâng ca nu reusit sa depuna mai multe cereri de plata din cauza documentatiilor stufoase si cerintelor diferite de la judet la judet.

“Apicultorii nu prea se inghesuie sa-si recupereze banii cheltuiti pentru cele doua masuri finantate prin Programul National Apicol din cauza birocratiei functionarilor, dar si a documentatiei stufoase solictate.

Am cerut la Ministerul Agriculturii simplificarea acesteia de nenumarate ori, dar deocamdata nu s-a luat nicio decizie”, a declarat presedintele Asociatiei Crescatorilor de Albine din România (ACAR), Ioan Fetea.

De asemenea, acesta a precizat ca multi apicultori renunta si la subventiile de la MAPDR, deoarece trebuie sa fie inregistrati la Autoritatea Veterinara, unde platesc o taxa de un milion de lei vechi pe stupina.

Cei mai multi apicultori nu isi permit sa plateasca aceste sume, dar se tem si de impozitele pe care ar trebui sa le plateasca, taxe care nu pot fi acoperite din subventiile primite, a spus Fetea.
Apicultorii primesc subventii din bugetul national de 20 lei pe familia de albine, numai daca apicultorul preda 10 kilograme de miere pentru procesare.

Anul trecut, apicultorii români au depus 68 de cereri de plata, in valoare totala de numai 2,5 milioane lei, pe acest program, cu toate ca sectorul beneficia de aproape 4 milioane euro.

APIA a aprobat anul trecut 65 de cereri din cele 68 depuse, suma platita fiind de 2,256 milioane lei, din care pentru combaterea varoozei 920.100 lei, iar pentru refacerea septelului apicol 1,336 milioane lei.

Potrivit datelor APIA, apicultorii nu pot solicita ajutor financiar in nume propriu, ci trebuie sa se inscrie si sa depuna cererea de sprijin, anual, la sediul formei asociative (asociatii de crescatori de albine, uniuni apicole, cooperative apicole, grupuri de producatori etc) din care fac parte.

Formele asociative depun cererea de plata a ajutorului financiar comunitar si national, pe baza cererilor depuse de membrii sai, la centrele judetene ale APIA si al municipiului Bucuresti.

Actiunile pentru care se acorda sprijin financiar vizeaza achizitionarea de medicamente pentru combaterea varoozei, respectiv pentru cumpararea de matci provenite din ferme de elita si de multiplicare, roiuri la pachet, roiuri pe faguri si familii de albine.

Sumele cheltuite pentru actiunile incluse in program pot fi decontate integral, mai putin TVA.
Pentru a beneficia de sprijinul financiar, apicultorii trebuie sa intocmeasca un proiect si sa-l depuna la APIA cu toate cheltuielile efectuate.

Programul National Apicol se deruleaza pe perioada 2008-2010, sumele alocate pentru anul viitor urmând sa fie negociate cu CE de reprezentantii MAPDR.

Productia de miere obtinuta, in primul semestru din acest an, se cifreaza la 15.003 tone, in crestere cu peste 21% fata de perioda similara din 2008, când a totalizat 12.383 tone, potrivit datelor MAPDR.

Pentru 2009, estimarile Ministerului Agriculturii arata o productie de miere de 21.500 tone, cu circa 2,6% mai mare decât cele 20.945 tone obtinute anul trecut.

În România, intr-un an normal fara probleme meteorologice, sunt realizate in jur de 20.000 de tone de miere, cea mai mare pondere fiind detinuta de mierea poliflora, in proportie de 50%, urmata de mierea de salcâm – 35% si de cea obtinuta din tei, cu o pondere de 15%.

Cele mai mari productii de miere se obtin in judetele Braila, Caras Severin, Mures, Sibiu si Vâlcea.

“România obtine, de regula, productii mari de miere, dar pe piata interna sunt valorificate cantitati foarte mici, intrucât consumul de miere pe cap de locuitor este printre cele mai scazute din Europa, de numai 150 de grame, fata de doua kilograme in Germania si de Olanda si Belgia cu câte 1,5 kilograme”, precizeaza specialistii MAPDR.

În privinta efectivelor de albine, România ar putea inregistra un numar de 1,120 milioane familii pâna la finele lui 2009, in crestere usoara fata de ultimii ani (1,109 milioane la finele lui 2008 si 1,086 milioane in 2007), dar inca sub nivelul anului 1989 când erau inregistrate 1,201 milioane familii albine.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.