Magistraţii susţin că nu există echilibru între grilele de salarizare

0

Presedinta Asociatiei Magistratilor din România (AMR), Mona Maria Pivniceru, a declarat joi (27 august 2009) intr-o conferinta de presa, ca in proiectul legii unice de salarizare nu exista un echilibru intre grilele de salarizare din institutiile apartinând puterilor statului.

“Salarizarea ca echilibru intre puteri nu exista.
Puterile legislativa, executiva – intelegând Guvernul si Presedintia – au grile absolut superioare, fara a se tine cont de mult trâmbitata criza (…).

În timp ce puterea judecatoreasca incepe de la grile neimaginat de mici, spre a se demonstra public ca, in realitate, puterea judecatoreasca in România nu va mai exista” – a afirmat Pivniceru.

În alta ordine de idei, ea a spus ca in legea salarizarii unice sunt categorii de persoane asimilate magistratilor, care primesc insa sporuri mai mari decât acestia.

“Sunt organisme de demnitate – numita sau altfel de organisme – care au o grila de salarizare dublata fata de cea a puterii judecatoresti”, a spus presedinta AMR.

Ea considera ca, in opinia guvernantilor, puterea judecatoreasca inseamna doar presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie (ÎCCJ), dar ca nici acesta nu este adus inca la un nivel de echilibru intre puterile din stat.
“Toti ceilalti judecatori din România sunt asimilati cu aparatele administrative din structurile acestor puteri”, a adaugat Mona Maria Pivniceru.

Potrivit acesteia, legea unica de salarizare preexista in mintea guvernantilor “inca din guvernul anterior” si FMI nu impune nici o conditie in ceea ce priveste salarizarea puterii judecatoresti, singura observatie fiind legata de sporuri.

De asemenea, ea este de parere ca efectele crizei economice sau criza in sine nu pot fi invocate drept criterii de salarizare si ca in institutiile celor trei puteri in stat ar trebui sa existe aceeasi grila de salarizare.

“Dat fiind faptul ca puterea judecatoreasca trece de la autoritate la sintagma generica de “justitie”, se pare ca ea nu mai exista ca atare in aceasta lege si ca s-a metamorfozat intr-un melanj functionaresc, cu o grila devastatoare chiar si pentru celelalte categorii sociale”, a apreciat presedinta AMR.

La rândul sau, presedintele Sectiei civile si de proprietate intelectuala a ÎCCJ, Florin Costiniu, a spus ca in grila prevazuta in legea unica de salarizare cei mai vitregiti sunt profesorii si magistratii.

“Aspectul privind salarizarea reprezinta doar o fateta a unei problematici mai grave.
Nu e vorba doar de leafa, e vorba doar de modul in care puterea judecatoreasca este supusa unor activitati de defaimare, discriminare, ingerinte de diferite feluri, subordonare in raport de celelalte puteri” – a declarat Costiniu.

Pe de alta parte, presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din România, Dana Gârbovan, a atras atentia ca daca in prezent salariul unui judecator este similar cu cel al unui secretar de stat, dupa ce legea salarizarii unice va intra in vigoare, un judecator de judecatorie “va avea un indice de 2 si un pic iar un secretar de stat, un indice de 10”.

Gârbovan a mai aratat ca magistratilor nu le-a fost pus la dispozitie un proiect de lege fata de care sa-si exprime un punct de vedere in scris.

Potrivit unui document al AMR cuprinzând observatii referitoare la legea unica de salarizare, un judecator de la Curtea Constitutionala, fara a distinge, are un coeficient de ierarhizare de 12,80, in timp ce un judecator de la ÎCCJ cu maximum de vechime in munca si in functie va beneficia de un coeficient de 8,65.

De asemenea, functiile de demnitate publica cel mai putin importante in cadrul organelor autoritatii publice sunt indemnizate prin aplicarea unor coeficienti de ierarhizare superiori, comparativ cu orice judecator din România.

Astfel, un consilier de conturi (Curtea de Conturi) primeste 10,40, un consilier de stat (Secretariatul General al Guvernului, Administratia Prezidentiala) sau un secretar general adjunct al Camerei Deputatilor si Senatului primeste 10,35, un consilier de concurenta (Consiliul Concurentei) – 10,65, un membru al Consiliului National al Audiovizualului sau al Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii primeste 10,35 iar toti senatorii si deputatii – reprezentanti ai puterii legislative – primesc 10,35, se arata in documentul AMR.

Aceeasi sursa releva faptul ca un judecator cu grad de judecatorie cu pâna la 10 ani de vechime in functie primeste un coeficient de ierarhizare de 4,45 iar situatia lui salariala “nu poate fi comparata nici macar cu cea mai joasa functie de demnitate publica (…), si anume un viceprimar de comuna de categoria a III-a, care primeste 4,90, cum de altfel situatia sa salariala este comparabila cu cea a unui bibliotecar de gradul I, care in orice lege si oriunde nu a exercitat vreodata o functie publica”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.