Lumea în viziunea Rusiei

0

Astazi, la 60 de ani dupa ce regimul sovietic adoptase “in mod inopinat” o pozitie ostila fata de SUA, fostul sau aliat din cadrul coalitiei antifasciste, actiunile Rusiei continua sa stârneasca nedumerire in Occident.

Un amplu articol publicat in saptamânalul american Newsweek analizeaza motivele reale care s-ar afla in spatele politicii ruse – una care, in opinia unui observator neavizat, ar parea contradictorie si inconsecventa.

Ceea ce un diplomat american a caracterizat, sub protectia anonimatului, dept “psihoza maniaco-depresiva a Kremlinului”, este, potrivit Newsweek, o manifestare nu a “urii sau incapatânarii”, ci a “unei viziuni diferite a Rusiei asupra lumii”.

Saptamânalul american se opreste asupra câtorva trasaturi-cheie ale acestei viziuni. Cea mai importanta dintre ele este “dorinta de respect”, respect de care Rusia, supusa unor “umilinte” din partea Occidentului, a fost vaduvita in ultimii 20 de ani.

Adepti ai unei atare conceptii pot fi reperati in multe paturi sociale si grupuri de vârsta din actuala societate rusa. “Sentimentul nedreptatirii”, caracteristic politicienilor rusi de aceeasi vârsta cu premierul Vladimir Putin, gaseste ecou si la “profesionistii tineri si energici” de tipul presedintelui Dmitri Medvedev.

Chiar si din partea liderului sovietic Mihail Gorbaciov mai pot fi auzite afirmatii conform carora “prabusirea Uniunii Sovietice a ametit (de bucurie) America”, iar o “Rusie cvasimoarta ii convine Occidentului”, noteaza Newseeek.

Aceasta “sete de respect” este foarte puternica si tocmai ea ii obliga pe cetatenii si politicienii Rusiei actuale sa masoare totul dupa sabloanele secolului XIX, continua saptamânalul american, subliniind ca intr-un asemenea sistem de valori esecul adversarului inseamna intotdeauna o victorie pentru celalalt, iar orice eveniment international, chiar si concursul “Eurovision”, capata nuante politice.

Astfel se explica dorinta Rusiei de a fi prietena cu regimurile antiamericane din Venezuela, Siria si Iran: Kremlinul intentioneaza sa vânda scump Washingtonului statutul sau de mediator in negocierile cu aceste tari.

Însa, potrivit Newsweek, cea mai acuta este lupta pentru “sferele de influenta” in spatiul postsovietic. Presedintele Comisiei pentru relatii internationale din cadrul Consiliului Federatiei, Mihail Marghelov, descrie aceasta lupta in termenii unui proces de divort.

Rusia, potrivit lui Marghelov, se afla in divort cu fostii sai “consorti” si de aceea nu este de mirare ca noile “iubite” ale acestora, America si Europa, ii provoaca Rusiei sentimente extrem de ostile.
În ochii Kremlinului, politica Occidentului este una “prefacuta”.

Liderii de la Moscova nu inteleg de ce SUA li se trec cu vederea interventiile militare in Afganistan si Irak, recunoasterea independentei Kosovo, in timp ce atunci când Rusia incearca sa-si apere aliatii – Abhazia si Osetia de Sud – “in fata agresiunii georgiene”, ea este considerata criminala.

În directia restabilirii fostelor pozitii ale Rusiei pe scena internationala sunt indreptate toate deciziile importante ale Moscovei din ultimii 10 ani: si majorarea salariilor pentru militari, si razboiul de anul trecut cu Georgia, si “perdaful” pe care Dmitri Medvedev i l-a tras vara aceasta presedintelui ucrainean Viktor Iuscenko.

Aceluiasi scop servesc si actiuni mai rafinate, precum sunt crearea Uniunii Vamale dintre Rusia, Kazahstan si Belarus sau proiectul privind resuscitarea muribundei Organizatii Tratatului de Securitate Colectiva (OTSC), subliniaza Newsweek.

Totodata, orice insucces al politicii sale este pus de Moscova pe seama “unei constiente activitati subversive din exterior”, nu a propriilor greseli.
Aceasta pozitie explica si atitudinea Moscovei fata de incercarile SUA de a promova democratia pe teritoriul fostei URSS si fata de “revolutiile colorate” din 2003-2004.

“Tinând cont de toti acesti factori, politica externa a Rusiei devine ceva mai clara. Kremlinul, se pare, s-a lasat convins de propria retorica si s-a autosugestionat ca este o mare putere si merita un tratament corespunzator”, scrie Newsweek.

Astfel, potrivit saptamânalului american, afirmatia fostului presedinte al URSS, Mihail Gorbaciov, conform careia “problemele mondiale nu pot fi solutionate fara o sfatuire prealabila cu Rusia”, este eronata.
Viitoarea soarta a Rusiei depinde de faptul daca Moscova “va putea accepta ideea ca nu mai este un mare imperiu”.

“Gândirea de imperiu” este prezenta pâna la aceasta ora in manualele de istorie din scolile rusesti si se manifesta in sarbatorile nationale din Rusia, constata Newsweek, sfatuind Moscova sa ia exemplu de la Marea Britanie: ramânând fara colonii, ea a putut sa construiasca relatii de tip nou cu vecinii si fostii sai supusi.

“Daca Rusia ar constientiza ca cele mai mari sanse de a obtine influenta ii vor fi oferite de colaborarea, nu de confruntarea cu restul lumii, ea ar putea incepe cu adevarat sa-si restabileasca influenta”, conchide saptamânalul american.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.