România trebuie să apeleze, cât mai repede, la tehnologia de stocare a CO2

0

România trebuie sa ia in calcul oportunitatea prezentata de tehnologia de captare si stocare a dioxidului de carbon, având in vedere nevoile curente de energie, precum si obligatia de a respecta legislatia europeana, sunt de parere specialistii organizatiei internationale neguvernamentale de Mediu, Bellona Europa.

Potrivit sursei citate, Guvernul de la Bucuresti trebuie sa tina seama ca România 40% din energia electrica provine din arderea carbunelui, cel mai poluant combustibil.

“Pentru ca Uniunea Europeana sa aleaga un proiect CCS in România, Guvernul trebuie sa furnizeze o parte dintre fondurile necesare, deoarece companiile nu vor reusi, cel mai probabil, sa acopere intreaga diferenta de finantare.

Aceasta decizie nu mai poate fi amânata. România nu poate ramâne in urma dezvoltarii unei noi actiuni referitoare la schimbarile climatice”, a declarat Ana Voitinovici, Consilier Bellona Europa in România.

Prin pachetul legislativ “Energie-Schimbari Climatice”, adoptat la inceputul acestui an, UE a pus in aplicare instrumentele necesare pentru a reduce pâna in 2020 nivelul emisiilor de GES cu un procent de cel putin 20%, comparativ cu nivelul din 1990.

Unul dintre aceste instrumente este un mecanism de finantare din fonduri europene ce vizeaza elaborarea unui numar de 12 mari proiecte demonstrative de captare si stocare a CO2 (CCS) pâna in 2015.

Acest mecanism ar putea ajunge la valori cuprinse intre 4,5 – 9 miliarde de euro pentru proiectele CCS, dar va fi nevoie de fonduri suplimentare din partea companiilor si a statelor membre care se implica in astfel de proiecte, se noteaza in comunicatul Bellona Europa.

Pâna in acest moment, specialistii români in domeniul CCS, membri ai Clubului CO2, si-au exprimat, deja, interesul pentru obtinerea finantarii UE pentru unul dintre cele 12 proiecte demonstrative.
Cu toate acestea, nicio institutie guvernamentala nu si-a aratat public sprijinul fata de initiativele cercetatorilor.

În România, nu mai putin de 64 de puncte sunt considerate locatii potentiale pentru un proiect de captare a CO2. Majoritatea acestor centrale electrice are nevoie de lucrari importante de reconstructie si de modernizare, echiparea acestora cu CCS reprezentând, de fapt, un lucru potrivit intr-un moment potrivit.

“Urmând exemplul majoritatii statelor europene, este imperios ca România sa determine siturile din tara noastra in care stocarea geologica a CO2 in subteran se poate realiza in siguranta”, precizeaza Voitinovici.

Conform Bellona Europa, un numar tot mai mare de oameni de stiinta si de specialisti considera ca in România exista situri adecvate de stocare si ca singurul lucru care lipseste este vointa politica, pentru a asigura fondurile necesare stabilirii cu certitudine a siturilor unde CO2-ul poate fi depozitat.

Specialistii europeni au cazut de acord asupra faptului ca, pâna in anul 2050, emisiile de GES trebuie sa fie reduse cu un procent de minim 85%.

Potrivit specialistilor in domeniu, România detine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), vânzarea acestuia putând aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pâna in anul 2015, noteaza presa de la Bucuresti.

În urma Protocolului de Kyoto, tara noastra are dreptul de a vinde acest surplus de certificate de CO2.

Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vânzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.

În legatura cu acest subiect, ministrul Mediului, Nicolae Nemirschi, declara la inceputul lunii iulie, ca România nu a gasit inca un cumparator pentru surplusul de emisii “Înca de discuta pe marginea acestui subiect.

Cele 150 de milioane tone de emisii de CO2 vor fi vândute, dar, momentan, nu stim catre cine. Se poarta discutii de vreo doua luni, iar in perioada imediat urmatoare se va ajunge la concluzie pe marginea acestui subiect”, a explicat seful de la Mediu.

România, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul 9 in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE).

Emisiile de dioxid de carbon verificate ale României au scazut, anul trecut, cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3%, la 252.

A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani pâna la 31 decembrie 2012. În acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto. Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial.

Potrivit raportului CE, in 2008 cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).

Vânzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut de jumatate de euro pe tona.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.