Beslan, tragedia uitării

0

În data de 3 septembrie, orele 13.15, Vladimir Putin si Dmitri Medvedev ar fi trebuit sa fie prezenti in orasul nord-osetin Beslan. În urma cu 5 ani de zile, la aceasta ora incepea asaltul scolii locale Nr.1, luata ostatica de teroristi.

În urma operatiunii de asalt, fiecare al patrulea din cei 1.200 de ostatici au murit, precum si 12 membri ai trupelor speciale rusesti, de care autoritatile ruse nici nu-si mai amintesc.

La 5 ani dupa primul mare atac terorist din noua istorie a Rusiei, eveniment care ar fi putut juca un rol-cheie in construirea unei statalitati ruse complete, puterea de la Kremlin considera o chestiune de viata si de moarte sa spele oprobiul de pe numele lui Stalin, in contextul unor evenimente de acum 70 de ani, ca si cum viata actuala a rusilor ar fi determinata de Molotov si Ribbentrop, nu de “un alt tandem”, noteaza jurnalistul rus Semion Novoprudski, intr-un comentariu critic publicat in cotidianul rus Gazeta.

Daca puterea din Rusia nu ar considera oamenii o “masa de electorat”, Medvedev si Putin s-ar fi dus la Beslan. Ei, insa, au avut, se pare, treburi mai importante in ziua de 3 septembrie.

Putin, de exemplu, le-a solicitat celor prezenti la reuniunea guvernamentala pe care o sustinea la Moscova (!) sa pastreze un moment de reculegere pentru victimele tuturor atacurilor teroriste.

“Tatii natiunii ruse” nu se gândesc la mamele din Beslan si in mare parte tocmai din acest motiv in Rusia nu exista natiune si nu exista stat, ci o putere care se zbate in convulsii postimperialiste si un popor debusolat, care se amageste cu basme privind revenirea fostei maretii a Rusiei, tara care in realitate este din ce in ce mai inapoiata din punct de vedere tehnologic, social si politic, subliniaza autorul articolului.

Potrivit jurnalistului rus, Putin a infiintat o comisie pentru lupta impotriva falsificarii istoriei in loc sa sprijine o ancheta cinstita si corecta pe marginea evenimentelor care au avut loc in perioada 1-3 septembrie 2004 la Beslan.

Membrii Comitetului “Mamele Beslanului”, nemultumiti de rezultatele proceselor judecatoresti din Rusia pe marginea atacului terorist, au inaintat deja 3 plângeri la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO). Se pare ca CEDO a devenit demult instanta suprema unde incearca sa obtina dreptate numeroasele victime ale justitiei rusesti.

Potrivit Suzannei Dudieva, sefa Comitetului “Mamele Beslanului”, plângerile lor vor incepe sa fie analizate la CEDO din 2010. Prin urmare, puterea rusa mai are inca timp sa afle adevarul in legatura cu evenimentele de la Beslan.

Are timp, insa nu si dorinta, fara a mai vorbi de constientizarea faptului ca acest lucru este necesar puterii insasi, noteaza Novoprudski.

În Rusia nimeni nu-si mai aminteste ca fostul prim-adjunct al procurorului general al Rusiei, Vladimir Kolesnikov, promisese la acea vreme sa interogheze pe marginea atacului terorist de la Beslan functionari de rang inalt din cadrul Ministerului de Interne si al Serviciului Federal de Securitate. Samil Basaev, care isi “asuma” pe atunci raspunderea pentru toate atacurile teroriste, a sarit in aer intr-un nou atac terorist.

Doar ca, odata cu disparitia lui Basaev, atacurile teroriste in Caucaz nu au incetat, iar in ultimele luni chiar s-au intetit, subliniaza analistul rus. Principalul rezultat al atacului terorist de la Beslan a fost amânarea alegerilor pentru guvernatori si restrângerea ulterioara a spatiului politic al Rusiei.

Moartea a 335 de oameni, intre care 180 de copii, nu a influentat in niciun fel cota de popularitate a presedintelui Putin (astazi premier) si nici nu a schimbat in bine atitudinea pe plan global fata de Rusia.

Tragedia de la Beslan a fost una a statului si a intregii natiuni. Numai ca in Rusia nu exista nici natiune capabila sa interpreteze asemenea evenimente tocmai ca pe o tragedie nationala si ca un moment al adevarului pentru puterea statului, nici stat capabil sa empatizeze cu oamenii simpli.

Statul este stapânul in Rusia, nu o sluga, iar Putin are nevoie ca poporul sa-l sprijine pe el, nu pe mamele de la Beslan. Iar poporul, in marea sa majoritate, este de acord cu aceasta.
Putin, insa, nici macar nu si-a cerut scuze pentru aceasta tragedie, care constituie de fapt un esec al puterii in statul rus, comenteaza jurnalistul rus.

Patriotismul oficial, imperialismul oficial si indiferenta neoficiala – acestea sunt cele trei balene pe care se odihneste “Rusia de dupa Beslan”, care isi striga maretia, dar care este din ce in ce mai putin atractiva din punct de vedere moral si economic pentru restul lumii.

Cei cu adevarati mareti nu-si striga niciodata maretia, subliniaza Novoprudski, atentionând ca tragedia uitarii evenimentelor de la Beslan se razbuna pe Rusia si va continua sa se razbune daca rusii nu se vor trezi si nu vor face din viata simpla un punct de referinta privind politica externa si interna a tarii.

Un prim pas in aceasta directie este usor de facut: este suficient ca liderii tarii sa nu uite ca, in anii viitori, la fiecare 3 septembrie ei sunt obligati sa fie prezenti la Beslan, noteaza in final autorul articolului.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.