Marea Neagră, scena unor numeroase bătălii economice si geopolitice

0

În ultimul timp, Marea Neagra nu doar atrage turisti, ci se si transforma intr-o concentrare de interese economice si jocuri geopolitice.

Aici se intersecteaza numeroase fluxuri de transport, se traseaza gazoducte si oleoducte de mare adâncime, sunt exploatate mari rezerve de petrol si gaz, se contureaza cele mai inemaginabile aliante intre state, se desfasoara manevre cu participarea flotelor celor mai mari puteri ale lumii, se inchid pâna si in ziua de azi granite si chiar apar noi state, noteaza cotidianul rus Utro.

Prin Marea Neagra trece, de exemplu, cea mai mare parte a exportului de grâu al Rusiei, precum si a livrarilor de petrol caspic spre Europa.

Nu atât de demult, gazul rusesc a inceput sa curga pe fundul Marii Negre spre Turcia (proiectul Blue Stream), este in curs de elaborare proiectul unei alte conducte, care sa duca direct in UE (South Stream).

Pasiunile s-au incins si in jurul strâmtorilor turce care unesc Marea Neagra cu cea Mediterana: acest “gât de sticla” nu face fata traficului de tancuri petroliere, ceea ce determina Turcia sa limiteze traficul, iar tarile exportatoare au inceput sa construiasca oleoducte care sa ocoleasca strâmtorile (proiectul Burgas-Alexandroupolis).

Însasi Turcia devine un jucator din ce in ce mai activ in domeniul tranzitului energetic, cochetând atât cu Europa, cât si cu Rusia, iar acest lucru incinge si mai mult spiritele, subliniaza cotidianul citat.

Potrivit Utro, in viitorul apropiat Marea Neagra ar putea fi “impodobita” nu doar cu oleoducte si gazoducte, ci si cu turnuri petroliere.

Din nou, totul a inceput de la Turcia: inca in 1995 ea a atras companiile Aramco si BP in exploatarea structurilor de adâncime din zonele vestice si centrale ale Marii Negre, iar in urma lucrarilor de exploatare a fost confirmata existenta a 100 de milioane de tone de petrol.

Cu câtiva ani in urma, Ankara a desfasurat noi cercetari seismice pe platoul sau continental, descoperind rezerve de aproximativ 10 miliarde de barili. De atunci, influentele concerne petroliere manifesta un interes crescând pentru resursele de hidrocarburi ale Marii Negre.

Primul contract in vederea unei forari de adâncime a fost semnat intre Turcia si compania braziliana Petrobars: deja in 2010 urmeaza sa fie forata prima sonda. Se asteapta ca la lucrari sa adere si americanii: acordul cu Exxon Mobil a fost deja semnat, urmeaza unul cu Chevron.

Desfasoara sau deja au incheiat exploatarile rezervelor lor de petrol de la Marea Neagra alte 3 tari: Bulgaria, România si Georgia.

Exploatari corespunzatoare ale platoului continental de la Marea Neagra erau desfasurate si de Uniunea Sovietica, insa in acei ani tara avea suficient petrol si nu avea sens ca Marea Neagra, acest “sanatoriu unional”, sa fie supus unor riscuri ecologice.

Cu câteva exceptii, zacamintele de la Marea Neagra nu erau atunci exploatate.
Acum, situatia este alta: fostele republici ale URSS aspira la independenta energetica, Georgia si Ucraina punându-si mari sperante in petrolul de la Marea Neagra.

Recent, intentii de a exploata rezerve de petrol de la Marea Neagra au fost exprimate si de Abhazia, subliniaza Utro, precizând ca la sfârsitul lunii mai a fost semnat un acord intre “Ministerul abhaz al Economiei” si compania rusa Rosneft.

Potrivit acestuia acord, in urmatorii cinci ani compania rusa va desfasura o cercetare prealabila a rezervelor de petrol si de gaz de pe “teritoriul abhaz”. Utro aminteste si de disputa dintre România si Ucraina pe marginea statutului micutei Insule a Serpilor, statul român afirmând ca aceasta nu este o insula, ci o stânca.

Acest statut nu i-ar permite Ucrainei sa uzurpeze platoul continental al Insulei, unde au fost descoperite mari rezerve de petrol si gaz.

Cotidianul rus precizeaza ca in luna februarie 2009, Curtea Internationala de la Haga a luat o decizie cu adevarat “solomonica”: a recunoscut statutul de insula al teritoriului disputat, insa a dat 80% din platou – impreuna cu zacamintele – României.

Marea Neagra atrage ca un magnet, apreciaza ziarul rus, precizând ca din Organizatia de Cooperare Economica de la Marea Neagra (OCEMN) fac parte 12 state, dintre care unele – Albania, de exemplu – nu au o legatura directa cu aceasta mare.

Mai mult decât atât, la Marea Neagra incep sa actioneze din ce in ce mai activ diferite forte geopolitice.

Aici incearca sa-si restabileasca pozitiile Rusia, si-au adus navele militare SUA si tot aici au venit companii petroliere americane.

Un joc propriu desfasoara si Turcia, care aspira sa ia sub control intregul transit energetic din regiune si care este considerata la Marea Neagra un fel de lider. În sfârsit, dupa aderarea României si Bulgariei la UE, actor pe scena Marii Negre a devenit si organizatia europeana.

Anul trecut, comisarul UE pentru relatii externe si politica de vecinatate, Benita Ferrero-Waldner, a declarat ca, pentru realizarea initiativelor sale in regiune, UE intentioneaza sa aloce câte 1,7 miliarde de euro pe an. Probabil, urmeaza o “europenizare” intensiva a landsaftului geopolitic de la Marea Neagra, conchide publicatia rusa.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.