Cheltuielile cu personalul bugetar, diminuate cu 15,5% lunar în octombrie – decembrie 2009

0

Instituţiile publice au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal în medie cu 15,5% lunar, aplicând, la alegere, unele măsuri, printre care cea privind acordarea a până la 10 zile lucrătoare fără plată în lunile octombrie – decembrie 2009, potrivit formei finale a proiectului privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, precum şi raţionalizarea cheltuielilor.

„În vederea încadrării în constrângerile bugetare determinate de situaţia de criză economică, în perioada octombrie – decembrie 2009, conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare, au obligaţia de a diminua cheltuielile de personal, în medie cu 15,5% lunar, prin aplicarea uneia dintre următoarele măsuri:

… zile libere fără plată pentru o perioadă de până la 10 zile lucrătoare; să reducă programul de lucru;

să dispună o măsură ce combină alternativele prevăzute sau printr-o altă măsură cu efect echivalent”, se arată în documentul publicat, duminică seară, pe site-ul Guvernului.

Totodată, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia de a-şi organiza activitatea astfel încât să asigure continuitatea serviciilor de interes public, iar modalitatea de aplicare a măsurilor prevăzute se stabileşte cu acordul salariatului, după consultarea organizaţiilor sindicale sau, după caz, a reprezentanţilor salariaţilor.

„În lipsa acordului sau în cazul în care, urmare opţiunii exprimate de salariat, nu se poate asigura continuitatea serviciului de interes public, intervalul şi numărul de 6 zile libere, precum şi reducerea programului se stabilesc de conducătorul instituţiei publice, astfel încât să nu fie efectuate mai mult de 4 zile libere într-o lună, iar diminuarea salariului să nu depăşească nivelul prevăzut (de 15,5% – n.r.)”, se precizează în proiectul de lege.

Angajatorul nu poate acorda, însă, zilele libere de sărbătorile legale, iar zilele libere sau, după caz, reducerea programului de lucru nu afectează durata concediului de odihnă anual şi sunt asimilate unei perioade de activitate, inclusiv în specialitate, efectivă.

Salariatul beneficiază în această perioadă de toate drepturile cuvenite, potrivit legii, altele decât cele salariale.

Pentru personalul militar din instituţiile din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, măsura privind acordarea unui concediu fără plată se aplică pentru până la 14 zile calendaristice, se precizează în proiectul de lege pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea.

„Prin derogare de la prevederile art.119 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare, de la data intrării în vigoare a prezentei legi până la data de 31 decembrie 2010, munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite acordate până la data de 31 decembrie 2010, pentru activitatea prestată în afara duratei normale a timpului de muncă săptămânal în cursul anului 2009, şi până la data de 31 martie 2011, pentru activitatea suplimentară prestată în anul 2010”, se mai arată în document.

Prima de care beneficiază angajaţii la plecarea în concediu, aferentă anului 2009, poate fi plătită de ordonatorii de credite ai autorităţilor şi instituţiilor publice până la data de 31 ianuarie 2010, indiferent de data la care aceasta a fost solicitată.

Totodată, angajaţii din sistemul bugetar vor fi plătiţi pentru munca prestată sâmbăta şi duminica, precum şi de sărbătorile legale cu un spor de 100% din salariul de bază, se mai prevede în forma finală a proiectului legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

„Munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se plăteşte cu un spor de 100% din salariul de bază al funcţiei îndeplinite.

Munca astfel prestată şi plătită nu se compensează şi cu timp liber corespunzător”, se arată în proiectul de lege.
Pe de altă parte, orele prestate, în zilele lucrătoare, peste durata normală a programului de către personalul încadrat în funcţii de execuţie sau de conducere se compensează cu timp liber corespunzător.

Dacă munca prestată peste durata normală a timpului de lucru nu a putut fi compensată, însă, cu timp liber, aceasta se plăteşte în luna următoare, cu un spor de 75% aplicat la salariul de bază.

Munca peste program se poate plăti doar dacă efectuarea orelor suplimentare a fost dispusă de şeful ierarhic, fără a se depăşi 360 ore anual. În cazul prestării de ore suplimentare peste un număr de 180 ore anual este necesar acordul sindicatelor reprezentative sau, după caz, al reprezentanţilor salariaţilor, potrivit legii.

La locurile de muncă la care durata normală a timpului de lucru a fost redusă, potrivit legii, sub 8 ore pe zi, depăşirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, fiind obligatorie compensarea cu timp liber corespunzător.

Pe de altă parte, nu pot fi compensaţi cu timp liber angajaţii salarizaţi prin plata cu ora sau prin cumul de funcţii în aceeaşi unitate, la funcţia cumulată.

Personalul care, potrivit programului normal de lucru, îşi desfăşoară activitatea în timpul nopţii, între orele 22,00 şi 6,00, beneficiază pentru orele lucrate în acest interval de un spor pentru muncă prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru.

Suma sporurilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi, în medie, 30% din salariile de bază, soldele la funcţia de bază sau indemnizaţiile lunare de încadrare, după caz.

Potrivit noilor reglementări, se stabilesc majorări salariale anuale, astfel încât, ponderea în produsul intern brut prognozat a cheltuielilor de personal aferente personalului din sectorul bugetar să se reducă progresiv de la 9,40% în anul 2009, la 8,70% în anul 2010, la 7,97% în anul 2011, la 7,30% în anul 2012, la 6,70% în anul 2013, la 6,30% în anul 2014 şi la 6,00% în anul 2015 şi în anii următori.

În anul 2010, majorarea salariilor, a soldelor şi îndemnizaţiilor se va face numai pentru acelea care au un nivel mai mic de 705 lei pe lună. În limita fondurilor bugetare alocate prin bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale, ordonatorii principali de credite repartizează pentru personalul bugetar din aparatul propriu şi din unităţile subordonate sumele destinate cheltuielilor salariale.

Proiectul de lege va ajunge luni în Parlament, urmând ca Birourile Permanente ale celor două Camere să stabilească un calendar al asumării răspunderii de către Guvern.

Proiectul de lege privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional va ajunge luni în Parlament, urmând ca Birourile Permanente reunite ale celor două Camere să stabilească un calendar al asumării răspunderii de către Guvern.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.