Cum s-au fript unii cu proiectele europene

2

– Nu mai puţin de cinci dintre cele 11 firme din regiunea Moldovei care au beneficiat de fonduri Phare 2005, Schema de investiţii: „Asistenţă acordată IMM-urilor în scopul achiziţionării de servicii de consultanţă în afaceri” şi-au văzut planurile de dezvoltare năruite

– Per total, aceasta înseamnă că 45% din proiecte au fost anulate, iar circa 65.000 euro, sume nerambursabile care ar fi putut contribui la dezvoltarea IMM-urilor din Moldova, se vor întoarce sau deja s-au întors la Comisia Europeană, respectiv bugetul statului.

– Mai grav decât toate acestea la un loc este faptul că cele mai mari proiecte, ce însumează circa 350.000 de euro, derulate de Impex Romcatel SA Iaşi şi Oficiul Patronal Judeţean Iaşi, sunt pe cale să fie reziliate din cauza suspiciunii de conflict de interese ce planează asupra lor.

– Acestea vor ridica rata eşecului la 63%, pe schemă de finanţare în discuţie.

.

În trei cazuri, motivele rezilierii contractelor sunt legate de imposibilitatea asigurării cofinanţării de 50% din valoarea proiectului. Însă, au existat şi situaţii legate de nereguli depistate de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est (ADR N-E), în calitate de Autoritate de Implementare pentru toate componentele programelor Phare de Coeziune Economică şi Socială, derulate până în prezent.

Unii beneficiari s-au plâns de incompetenţa de care au dat dovadă firmele de consultanţă, iar alţii de relaţia dificilă şi îngreunată de nenumărate proceduri pe care au avut-o cu ADR N-E, dar şi cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Locuinţei (MDRL), ca şi Autoritate Contractantă.

Proiect cu cântec, la SC Promo Bucovina Image SRL

Una dintre cele cinci firme din Regiune a căror contracte de finanţare din fonduri Phare 2005 au fost reziliate, se pregăteşte de „război” cu reprezentanţii instituţiilor naţionale care se ocupă de gestionarea acestui program european.

Nelu Todireanu, administratorul SC Promo Bucovina Image SRL, consideră anularea unilaterală a proiectului său, „Investiţii în viitor”, în valoare totală de 37.000 euro, drept „o mare măgărie”.

De cealaltă parte, Directorul Direcţiei Programe Phare şi Româneşti din cadrul ADR N-E, Cristian Zamă, afirmă că tocmai cel care se arată nemulţumit nu s-a achitat de obligaţii, ceea ce a atras rezilierea contractului.

„Am început derularea proiectului pe data de 1 februarie 2008. Am derulat toate activităţile planificate. După fiecare etapă am trimis documentaţiile justificative la ADR şi, de fiecare dată, am întrebat dacă este în regulă.

Ni se spunea mereu că totul este în grafic, pentru ca, pe data de 17 august anul curent, să primesc o hârtie de la Ministerul Dezvoltării prin care să aflu cu stupoare că proiectul nostru a fost reziliat”, ne-a povestit Nelu Todireanu, administratorul SC Promo Bucovina Image SRL.

Poveşti în loc de planuri de afaceri

Reprezentantul ADR N-E a declarat, însă, că beneficiarul a fost notificat şi în scris şi verbal cu privire la obligativitatea depunerii unor documente suplimentare la raportul final cu privire la activităţile din proiect, obligaţie de care nu s-a achitat.

„Mai mult, obiectivul principal din proiect nu a fost atins. Ei şi-au propus să realizeze două cereri de finanţare însoţite de două planuri de afaceri, în vederea accesării de fonduri structurale pentru punerea în aplicare a celor două afaceri. Însă, consultantul pe care şi l-au ales a realizat două planuri pornind de la structura unor întreprinderi mari, în timp ce ei sunt doar o microîntreprindere. Mai exact, nu erau nişte planuri de afaceri consistente, ci doar nişte poveşti”, a afirmat Cristian Zamă.

Şi cu banii cheltuiţi şi cu avans de returnat

Nelu Todireanu se plânge că Ministerul Dezvoltării l-a somat să returneze cei 14.000 de euro alocaţi ca avans, din cota nerambursabilă de 17.000 euro.

„Noi am băgat deja 20.000 de euro din banii noştri în acest proiect, ce are ca termen de finalizare data de 31 ianuarie 2009. Nu avem cum returna de-o dată 14.000 de euro, mai ales în timpurile astea. Vrem să ne aşezăm la masa negocierilor cu Ministerul, pentru a obţine măcar o plată eşalonată”, ni s-a destăinuit Todireanu.

Aflat în faţa unei somaţii ministeriale, administratorul Promo Bucovina Image SRL dă vina pe o firmă de consultanţă din Capială, ţinută la secret, care i-ar fi „băgat strâmbe la instituţiile statului”, în urma unor conflicte şi neînţelegri din trecut.

Reprezentantul ADR a dat totuşi o veste bună în sensul că ministerul a fost de acord cu întâlnirea de negociere pentru eşalonarea sumei pe care beneficiarul o are de rambursat.

„Este adevărat că şi ei au cheltuit sume importante pentru derularea acestui proiect, însă, există nişte reguli care trebuie respectate. În momentul în care se încheie un contract de finanţare din fonduri europene, prin care te obligi să faci un anumit lucru, nu te poţi aştepta să primeşti banii, dacă pe parcurs te-ai răzgândit şi ai făcut altceva. În orice caz, Promo Bucovina se poate întoarce în instanţă împotriva consultantului care a realizat acele planurile de afaceri eronate, cu scopul de a recupera prejudiciul”, a sfătuit Criostian Zamă.

„Roplast Thermo” SRL şi-a „îngropat” singură proiectul

Firma suceveană de producere şi comercializare a tâmplăriei termoizolante SC Roplast Thermo SRL se numără printre beneficiarii care au reziliat din proprie iniţiativă contractul de finanţare nerambursabilă pentru proiectul „Utilizarea serviciilor de consultanţă, în vederea implementării Sistemului de Management Integrat Calitate-Mediu-Sănătate şi Securitate Ocupaţională”, în valoare de circa 16.500 euro.

Conform programului Phare 2005, aceştia au beneficiat de un avans de circa 3.000 de euro, însă cota proprie de participare la finanţare a fost de 8.200 euro.

Am renunţat la proiect în principal din cauza firmei de consultanţă parteneră, dar şi a indisponibilităţii financiare a firmei din acel moment. Aveam de implementat trei sisteme ISO, iar firma de consultanţă care trebuia să ne ofere sprijin, training şi ghidaj s-a dovedit a fi lipsită de competenţă.

Pot spune că am avut ghinion, în urma licitaţiei pentru desemnarea consultantului, supervizată de ADR N-E, a ieşit câştigătoare o firmă locală execrabilă. Asta se întâmplă atunci când criteriul de bază este preţul cel mai mic”, ne-a declarat Sergiu Jipa, director executiv al SC Roplast Thermo SRL Suceava.

Acesta a refuzat să divulge numele consultantului cu pricina, mulţumindu-se să se plângă de faptul că nu a asigurat niciun fel de condiţii pentru implementarea proiectului.

„Mai mult ne-a încurcat şi se putea observa o lipsă crasă de competenţă în domeniu. La aceasta s-a adăugat legislaţia greoaie şi procedurile complexe şi complicate, impuse de ADR”, a plusat Jipa.

„Nu vreau să mai aud de fonduri nerambursabile!”

Directorul SC Roplast Thermo SRL a mai precizat că firma a returnat avansul acordat de Ministerul Dezvoltării Regionale, plus comisioanele şi alte cheltuieli adiacente, ceea ce a produs societăţii o pagubă mai mare decât aşa-numitul aport european la dezvoltarea agentului economic.

„Am returnat banii şi am închis dosarul. Nu cred că vom mai dori să mai avem de a face cu fonduri europene sau cu consultanţi din aceştia autonumiţi. Am înţeles că patronul firmei care ne-a consiliat a fost mai întât maseur şi apoi s-a gândit să-şi facă firmă de consultanţă”, ne-a mai dezvăluit Jipa.

Au obţinut certificările ISO cu manualul în mână

Acesta a menţionat că, în cele din urmă, firma sa a obţinut cele trei certificări ISO, însă pe banii proprii. „Am ajuns la concluzia că este mai simplu şi mai puţin costisitor să faci lucrurile prin propriile puteri, fără tot felul de piedici şi oprelişti din partea instituţiilor sau partenerilor ineficienţi”, a afirmat Sergiu Jipa.

Directorul SC Roplast Thermo SRL a povestit că implementarea s-a făcut literalmente prin propriile puteri, în sensul că fiecare angajat TESA a luat câte un manual ISO în mână, a citit paşii de urmat, după care s-a trecut la aplicarea lor în cadrul organizaţiei. „Ne-am descurcat fără ajutorul unui consultant extern. Am implementat sistemele, iar TIUW ne-a verificat şi ne-a acordat certificările”, a plusat Jipa.

.

„Texamet Grup” SRL s-a trezit cu un proiect mai mare decât îl putea duce

.
SC Texamet Grup SRL Neamţ este o altă firmă din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est care a reziliat, de asemenea din proprie iniţiativă, contractul de finanţare, însă motivul a fost în întregime de natură economică.

În 2007, firma nemţeană, specializată pe lucrări-instalaţii electrice, a depus spre aprobare, la sediul ADR N-E, proiectul „Pregătirea SC Texamet Grup SRL pentru competitivitate europeană”.

„Contractul de grant s-a semnat pe 30 noiembrie 2007, valoarea totală a proiectului fiind de 26.200 euro. Noi am fost bucuroşi că proiectul nostru a fost desemnat eligibil, însă procentul de cofinanţare de 50% plus TVA ni s-a părut greu de susţinut. Chiar dacă TVA-ul este recuperabil de la stat, tot trebuie să îl suporţi din resursele firmei până când îţi este returnat”, ne-a precizat Cătălina Ungurianu, administrator al Texamet Grup SRL Neamţ.

Înainde de a realiza licitaţia pentru desemnarea consultantului şi a cheltui banii din avans, beneficiarii şi-au dat seama că nu pot susţine demersurile de implementare a proiectului. Astfel că au returnat suma de 7.860 euro, neatinsă din cont, însă cu comisioanele de rigoare.

„Proiectul european a fost gândit în scopul demarării documentaţiilor tehnice necesare construirii unui sediu de firmă, iar în acest sens era nevoie de un studiu de fezabilitate. Pentru construirea acestui sediu am achiziţionat, în acelaşi an, un teren. Din păcate, acesta a fost cumpărat la preţurile de dinainte de criză, cost ce s-a resimţit serios în cash-flowl societăţii”, a explicat Cătălina Ungurianu.

În plus, pe lângă documentaţiile tehnice, firma care s-a ocupat de întocmirea proiectul a adăugat mai multe servicii precum consultanţă în afaceri, strategii de dezvoltare a firmei, echipamente IT şi soft, pentru a întruni un punctaj cât mai mare.

Acest lucru, însă, a crescut şi valoarea proiectului, peste pragul sustenabil de către noi. Mai mult, ne-a speriat şi faptul că odată realizate documentaţiile tehnice din fonduri europene, exista obligaţia ca şi construirea imobilului să se realizeze, ca o continuitate, din fonduri structurale. Pentru că nu ştiam în ce măsură vom putea respecta această obligaţie, am preferat să renunţăm. La data de 19 mai 2008, după două luni de la declaraţia noastră de reziliere, Ministerul Dezvoltării ne-a transmis notificarea prin care atestă că ne-am achitat de toate obligaţiile, iar contractul a fost reziliat”, ne-a mai precizat Ungurianu.

.

„Mai bine renunţi la proiect, decât să înglodezi firma în datorii”

.
Printre cele cinci firme care se află, până în prezent, pe lista beneficiarilor cu proiecte Phare reziliate se numără şi Fire Protection SRL Suceava şi Albin Suceava SRL.

Încercările redactorilor revistei FINANCIARUL de a-l contacta pe administratorul firmei Fire Protection, Cezar Slincu, nu au fost încununate de succes. Acest fapt nu l-a surprins pe reprezentantul ADR care s-a confruntat cu aceleaşi dificultăţi pe perioada cât firma suceveană a activat ca şi beneficiar.

Contractul cu Fire Protection a fost reziliat întrucât administratorii nu au depus o lungă perioadă de timp rapoartele de proces. Răspundeau foarte greu la solicitări şi trebuia să schimbăm mai multe telefoane până când reuşeam să contactăm pe cineva.

În cazul Albin Suceava a fost vorba despre o solicitare de reziliere venită din partea lor, pe motiv de indisponibilitate financiară. Mi se pare mult mai corectă această abordare. În momentul în care îţi dai seama că nu poţi respecta rigorile programului de finanţare, te retragi şi găseşti alte surse, înainte de a cheltui banii din avans şi a îngloda firma în datorii”, a mai afirmat Cristian Zamă.
.

Firma şi patronatul Vioricăi Frunză, cu un pas mai aproape de DNA

.

Reprezentantul ADR a precizat că există posibilitatea ca lista cu contracte reziliate să se „îmbogăţească”, în scurt timp, cu alte două proiecte.

Este vorba despre proiectul derulat de SC Impex Romcatel SA Iaşi – „Consultanţă pentru introducerea de soluţii noi, inovative, în vederea penetrării pieţei externe”, în valoare de 43.160 euro şi cel câştigat de Oficiul Judeţean Patronal Iaşi – „Informare, Dezvoltare, Adaptare”, în valoare de 291.600 euro.

Interesant de remarcat este faptul că atât SC Impex Romcatel SA, cât şi Oficiul Patronal Judeţean Iaşi sunt conduse, în fapt, de aceeaşi mână de fier în persoana Vioricăi Frunză (foto).

Mai mult, cele două proiecte se află pe primele două locuri, în Regiune, ca şi valoare totală, depăşind suma celorlalte nouă proiecte depuse pe schema de investiţii în discuţie.

Asupra acestor doi beneficiari există suspiciunea de conflict de interese, Direcţia Control şi Verificare Utilizare Fonduri Comunitare, din cadrul MDRL urmând a redacta un verdict, în cel mai scurt timp. „Controalele durează mai mult în astfel de situaţii pentru că o decizie de reziliere nu este una facilă. Mai mult, noţiunea de conflict de interese nu este foarte clar stipulată în legislaţia din domeniul nostru. În orice caz, chiar dacă se emite o decizie de reziliere, iar beneficiarul va trebui să returneze sumele încasate din grant, Ministerul trebuie să informeze DNA asupra acuzaţiei de conflict de interese. DNA va decide dacă trimite sau nu în judecată pe cei doi beneficiari, pentru că doar o instanţă se poate pronunţa asupra vinovăţiei într-un astfel de caz”, ne-a explicat Cristian Zamă.

Autor:

Alina UNGUREANU, Financiarul

.

loading...
Citește și
2 Comentarii
  1. traian spune

    Asa se intampla cand vrei sa „furi” banii europeni. Licitatia organizata de PROMO BUCOVINA IMAGE SRL a fost trucata. Toti cei care incercau sa intre posesia documentatiei de atribuire erau refuzati grosolan. Iar firma care a castigat licitatia este, potrivit anuntului de atribuire publicat in SEAP, S.C.B&S Training Consulting Com S.R.L. Bucuresti, singura societate care a participat la licitatie. Ciudat, nu? Pacat ca nu mai crede nimeni in coincidente.

  2. elena spune

    vorbiti si despre proiectele de succes care s-au derulat in cadrul acestei scheme de finantare.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.