„Fântâni cântătoare, târguri şi chermeze” – acestea sunt proiectele europene de care sunteţi în stare?

0

Istoria României in materie de accesare a fondurilor de preaderare si postaderare este un esec al statului, al institutiilor, fiind deopotriva de criticat administratia publica centrala si administratiile locale, a declarat miercuri (9 septembrie 2009) seara, economistul si fostul europarlamentar Daniel Daianu, la o dezbatere pe tema absorbtiei fondurilor europene.

.

“România nu este o tara care a absorbit multe fonduri de preaderare si suntem foarte jos si in ceea ce priveste fondurile de aderare, iar criza modifica radical contextul.

Una era sa absorbi credite inainte de criza si una este acum. Este foarte greu sa le ceri bancilor, care sunt in proces de deleverage (reducerea gradului de indatorare), de aerodinamizare a bilanturilor, cu un apetit mult mai scazut in asumarea riscurilor, sa fie cu multa indrazneala si sa isi asume riscuri, care in prezent nu sunt de tolerat”, a precizat Daianu.

În opinia sa, ingrijorator este faptul ca România mizeaza pe descentralizare, intrucât, daca acest proces nu este facut in mod inteligent, cu monitorizare si cu mecanisme de back-up si de control, poate conduce atât la o criza privind datoria publica, cât si la o “aiurire a banului public”.

Potrivit lui Daianu, contextul in care aceste fonduri europene trebuie absorbite este modificat radical, fiind foarte greu sa ceri bancilor sa dovedeasca flexibilitate in creditarea proiectelor eligibile.

De aceea, este de datoria statului român si a Comisiei Europene sa gaseasca modalitati de “scurtcircuitare a acestei prabusiri a sistemului de finantare”, sustine economistul. Totodata, el afirma ca aceasta prabusire va dura.

“Aceasta scurtcircuitare se poate face prin linii speciale de finantare – sunt unele grupuri bancare in România care si le-au asigurat de la Banca Europeana de Investitii – dar nu rezolva problema, pentru ca tot vor impune conditii inflexibile.

Nu este suficient sa faci asta”, a spus el. Daniel Daianu a pledat pentru proiectele mari, importante, in detrimentul celor mici, care “nu ar face diferenta”.

Eu cred ca in situatia data, in care este si foarte greu sa gestionezi 10 – 15.000 de proiecte mici, care, daca ar obtine finantare, acesti bani s-ar duce ca apa in nisip, nu s-ar vedea nimic, pentru ca avem un stat slab, care nu are institutiile capabile sa rezolve aceasta chestiune a absorbtiei, trebuie sa avem un numar de proiecte mari care inseamna bani multi si bine utilizati”, a aratat Daianu.

Fostul europarlamentar a afirmat ca aceste proiecte de anvergura ar putea schimba geografia economica a României, dând de exemplu zona dintre Arad si Timisoara.

Aici ar trebui sa existe un aeroport mare, comun, sa se creeze o conurbatie mare. Zona Arad – Timisoara poate fi un pol industrial extraordinar, a spus Daianu.

“Faci un aeroport international, dezvolti infrastructura acolo, asa cum tot infrastructura, printr-un proiect mare, de importanta nationala, poate sa fie in zona Clujului, pentru ca acolo exista o platforma industriala, excelenta academica.

Daca am avea 4-5 poli de dezvoltare cu finantare considerabila, nu vad cum UE ar putea sa refuze asa ceva. Nu s-ar mai pune problema eligibilitatii. Monitorizarea ar fi mult mai usoara.
Nu vei putea sui aceasta tara doar cu proiecte mici, care nu pot sa faca diferenta”, a subliniat analistul economic.

Totodata, fostul europarlamentar a criticat România si pentru ca nu a fost capabila “nici macar sa valorifice relaxarea conditiilor operate de Comisia Europeana – si anume marirea sumeleor de prefinantare si, uneori, renuntarea la cofinantare, in unele conditii.

“Eu zic ca si in CE sunt oameni lucizi, care isi dau seama ca nici aceasta relaxare din ultimul an nu este suficienta. Banii europeni sunt de fapt echivalentul activismului bugetar pe care o tara ca România nu-l poate practica.

Nu l-a putut practica in 2009, nu-l va putea practica in 2010, nu-l va putea putea practica in 2011, pentru ca noi avem de operat o corectie a finantelor publice, care va insemna aceasta prociclicitate.

Daca nu vom absorbi acesti bani, nu-i vom baga intr-o infrastructura mare – adica acea infrastructura care va servi foarte mult si sectorului privat – nu vom iesi la liman”, a afirmat Daianu.

Conform afirmatiilor acestuia, este un risc foarte mare pentru România in momentul de fata, pentru ca opiniile la nivelul tarilor europene sunt diferite.
Astfel, sunt multe care ar dori o reorientare a utilizarii fondurilor.

“Daca noi nu ne trezim sa facem twinning-uri cu altii, cu vecinii nostri, cu ungurii, cu bulgarii…Insist pe proiectele mari. Cum putem explica ca, in 2009, nu am obtinut finantare pe proiecte mari?

De exemplu, Culoarul IV, care face parte din reteaua europeana”, a aratat el. Totodata, este mai usor sa vezi “incercarea de sifonare si de risipa de bani la un proiect mare, poti monitoriza mai bine asa ceva, decât la zeci de mii de proiecte mici”.

“Am fost la o intâlnire cu oficiali ai CE, unde am simtit ca, daca autoritatile din România, din tarile vecine vor veni cu idei concrete si Comisia, oricât ar fi de birocratica, are interesul ca aceasta regiune sa nu se scufunde, vom putea modifica modul in care se acceseaza acei bani”, a concluzionat Daniel Daianu.

Secretarul general al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Cristian Pârvan, a criticat, la rândul sau, faptul ca, dupa 8 luni, România a consumat doar 7% dintre fondurile alocate, dupa toate eforturile facute sistematic de Guvern pentru inlaturarea barierelor de tot felul care au aparut in acedst proces de absorbtie.

El a subliniat ca, de fapt, peste 70% din fonduri se adreseaza autoritatilor publice si autoritatilor locale.

Autoritatile publice, care trebuie sa depuna proiecte pentru a consuma 70% din aceste fonduri, dintr-un motiv greu de inteles nu sunt capabile de aproape trei ani sa aiba proiectele depuse si aprobate la CE.

Este, dupa parerea mea, o descalificare a autoritatilor de management, care au fost platite ani de zile si care nu stiu ce au facut. Aici includem si Autoritatea de Plata a Ministerului Transporturilor.
Aceasta a reusit sa se autorizeze, caci acum 2 luni ea nu era nici macar autorizata”, a precizat Pârvan.

În opinia acestuia, autoritatile publice sunt “incapabile”, fie ca sunt administratii locale, fie ca sunt cele patru mari companii, inclusiv Compania de Drumuri si Autostrazi, care nu are depuse proiecte “nici la fluvial, nici la aerian, nici la maritim”.

“Sunt zone mari unde pur si simplu nu stim ce se intâmpla si nu se reuseste”, a conchis el.
Totodata, vinovate de absorbtia redusa a fondurilor europene sunt administratiile locale pentru ca nu au nicio raspundere in atragerea acestor fonduri.

“Un exemplu este faptul ca a trebuit sa se faca interventii pâna la nivelul conducerilor de partide ca niste amarâti de consilieri dintr-un orasel sa nu blocheze un proiect de 85 milioane de euro.

Era vorba despre un proiect pe mediu. Acest lucru se intâmpla pentru ca administratiile locale nu au nicio raspundere in atragerea fondurilor europene. Ele stiu sa vina toata ziua la Bucuresti, sa ceara bani, dar nu sunt capabile sa munceasca.

În afara de fântâni cântatoare si alte bazaconii pe care le vedem toata ziua, si târguri, si chermeze nu sunt capabile sa propuna proiecte de interes regional in care sa se implice si sa poata sa dezvolte aceste lucrari in toata tara”, a incheiat Pârvan.

Prezent la dezbatere, Marius Bostan, consultant financiar pentru atragerea de finantari pentru autoritati si conducatorul unui proiect de cultura manageriala, a subliniat ca administratiile locale nu trebuie tratate la general, pentru ca sunt si unele care chiar au absorbit sute de milioane de euro din fonduri europene.
“Pot sa va enumar 10 – 15 municipalitati care au absorbit destul de mult.

Nu cred ca a existat linie la care sa nu fi aplicat, dar sunt administratori si administratori. Ca exemplu, Alba Iulia. La 60.000 de locuitori, are fonduri câstigate de peste 350 milioane de euro. Au absorbit o parte din ele si vine si restul.

Deci, sunt si cazuri pozitive”, a spus Bostan. În alta ordine de idei, Marius Bostan a aratat ca, in cadrul proiectului pe care-l conduce, s-a constatat, pe un studiu destul de aprofundat, ca in mediul rural intreprinzatorii, exceptând companiile deja dezvoltate, nu stiu ce inseamna un credit, ce inseamna un imprumut.

“Nu stiu sa-si calculeze, sa-si faca un plan – si ma refer la oameni carora pare ca le merg afacerile. Ei nu-si calculeaza.
Probabil ca au facut empiric (afacerea – n.r.) si a fost o oportunitate mare si le-a mers treaba, ceea ce nu se va mai intâmpla in urmatorii ani. Deci, este vorba despre o lipsa de cultura manageriala”, a aratat Marius Bostan.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.