Dăianu: România va avea nevoie de 2-3 ani pentru a-şi însănătoşi finanţele publice

0

Chiar daca marile economii ale Uniunii Europene incep sa isi revina, România va avea nevoie de inca 2-3 ani pâna va opera corectiile necesare pentru a-si insanatosi finantele publice, considera fostul ministru de finante Daniel Daianu.

“Daca semnalele de revenire din Franta si Germania se vor adeveri si relansarea economica se va produce la finele trimestrului ale treilea si in trimestrul al patrulea, atunci cresc sansele unei stabilizari a situatiei si in România in 2010. Totusi, nu este suficient sa mizam pe revenirea economiilor mari ale UE, intrucât in economia româneasca trebuie facute corectii esentiale si care vor acoperi inca 2-3 ani”, a declarat Daianu.

Principala problema a României este legata de cresterea rapida a datoriei publice si de indatorarea excesiva pe termen scurt a sectorului privat. “Serviciul datoriei publice a crescut foarte rapid pentru ca statul a fost obligat sa se indatoreze pentru a-si acoperi deficitele bugetare. În conditiile in care dobânzile sunt ridicate, serviciul datoriei publice a crescut mult si avem si o scadere a incasarilor bugetare care va persista si in 2010, chiar daca vom avea o reluare a cresterii economice, deficitul bugetar va fi considerabil si va trebui finantat in continuare.

De aceea serviciul datoriei publice va ramâne o pozitie cheie in structura bugetului si va obliga la diminuarea altor cheltuieli”, atrage atentia Daianu, reamintind ca pentru a putea intra in zona euro oricum România trebuie sa-si insanatoseasca finantele publice si sa-si reduca deficitul sub nivelul de 3%. În opinia sa, tara noastra poate pastra calendarul aderarii la moneda unica europeana in 2014, el subliniind ca exista riscul ca o indepartare de la acest obiectiv sa poata fi interpretata drept o relaxare a eforturilor de a face aceste corectii dureroase ale finantelor publice.

Daianu a aparat decizia guvernului român de a recurge la imprumutul de 20 de miliarde de euro de la institutiile financiare internationale. “Cei care recuza acest program de finantare externa subestimeaza riscurile sistemice. Fara aceasta finantare externa disfunctionalitatile in economie ar fi fost si mai severe, am fi putut asista chiar la prabusirea sistemului bancar”, considera el, adaugând ca este legitima insa intrebarea de ce trebuie statul sa salveze sectorul privat?

“Asa s-a intâmplat si in Asia, când sectorul privat nu a mai putut in masa sa-si onoreze obligatiile din varii motive si era amenintat de colapsare intregul sistem financiar si, mai departe, intreaga economie. Acelasi lucru s-a intâmplat si in Occident – in Franta, Germania si, mai ales, in SUA, unde cetatenii se intreaba pe buna dreptate de ce sa se socializeze pierderile iar profiturile sa ramâna private.

Dar pentru a raspunde la aceasta intrebare trebuie analizate relatiile dintre sistemul financiar si economia reala, relatiile din interiorul sistemului capitalist, ce mai inseamna in ziua de astazi contractul social etc.” Ceea ce este discutabil in acordul României cu FMI sunt conditionalitatile. “Daca avem stagnare, va dati seama ce inseamna sa facem o reducere a ponderii in buget a cheltuielilor cu salariile si pensiile de la peste 9%, cât este in prezent, la 6%, asa cum se prevede in acordul cu FMI si Comisia Europeana?

Daca ai crestere – nu zic de 6-7% -, dar daca ai crestere de peste 3%, poti spera ca in 3-4 ani sa poti opera o corectie care sa duca ponderea (salariilor si pensiilor) in jur de 7%”, considera Daniel Daianu. În România, reluarea cresterii economice se va putea face pe seama a doua motoare principale: pe de o parte, relansarea marilor economii din UE, care ar stimula exporturile românesti, iar pe de alta parte, utilizarea fondurilor europene. “Daca noi am absorbi intre 3 si 4 miliarde de euro pe an, aceasta ar insemna in jur de 3%din PIB-ul României.

Daca am avea aceasta posibilitate, ne-ar fi mult mai usor sa operam schimbari dureroase in finantele publice, in sensul de a reduce personalul si salariile din sectorul bugetar, deoarece aceste injectii masive prin fondurile europene ar finanta lucrari de infrastructura, ar ajuta intreprinderile private sa se intremeze, ar crea noi locuri de munca si ar ajuta economia României sa treaca la o crestere de peste 3%”, a mai apreciat Daniel Daianu, reamintind insa ca experienta de pâna acum a tarii noastre cu fondurile comunitare a fost nefasta.

Totusi, ar fi de ajutor ca si Comisia Europeana sa fie mai “inventiva” si – pe lânga simplificarea procedurilor de accesare a fondurilor – sa gândeasca in termeni mai imaginativi si modalitatile de cheltuire a fondurilor europene, apreciaza fostul europarlamentar.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.