Preşedintele Traian Băsescu a făcut bilanţul celor 5 ani de mandat

0

Preşedintele Traian Băsescu a susţinut marti (15 septembrie 2009) un discurs în plenul Parlamentului, făcând un bilanţ al mandatului de 5 ani în fruntea statului şi stabilind o serie de priorităţi pentru România, atât în plan intern, cât şi extern.

Şeful statului, care s-a adresat deputaţilor şi senatorilor imediat după asumarea răspunderii guvernului pentru trei legi – Legea educaţiei naţionale, Legea privind salarizarea unitară şi Legea restructurării agenţiilor guvernamentale -, a salutat curajul actualului Cabinet de a face un pas important pentru modernizarea şi dezvoltarea României.

Referindu-se la cele mai importante acţiuni ce au marcat mandatul său de preşedinte, Traian Băsescu a enumerat ca realizări, între altele, introducerea cotei unice de impozitare, adoptarea legii privind votul uninominal, introducerea pensiei minim garantate, reformarea şi modernizarea serviciilor de informaţii după un model occidental, separarea intereselor de afaceri de activitatea în funcţii publice, condamnarea regimului comunist şi a crimelor comunismului, predarea dosarelor fostei Securităţi CNSAS, creşterea economică fără precedent, simplificat procedurile pentru redobândirea cetăţeniei române şi creşterea numărului de burse pentru studenţii din Republica Moldova, iar în plan extern – aderarea la UE, creşterea prestigiului internaţional al României, obţinerea unei decizii favorabile a Curţii de Justiţie de la Haga în diferendul cu Ucraina privitor la delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive în Marea Neagră.

Nefinalizarea dosarelor Revoluţiei este una din nemulţumirile preşedintelui, care a admis că a făcut şi greşeli “Nu ascund acest lucru, dar întotdeauna am acţionat aşa cum am crezut că este mai bine pentru oameni”, a spus Băsescu.

Şeful statului a invocat totodată faptul că nu s-a realizat reforma constituţională, că nu există nicio condamnare definitivă a unui înalt demnitar, iar acest lucru este responsabilitatea judecătorilor.

În privinţa priorităţilor în plan intern, preşedintele a subliniat că reforma clasei politice româneşti nu poate ocoli Parlamentul, exprimându-se în acest sens în privinţa trecerii de la un legislativ bicameral la unul unicameral.

El a insistat şi asupra unei reforme constituţionale care să abordeze şi “clarificarea relaţiilor dintre puterile statului, precum şi stabilirea mecanismelor pentru deblocarea crizelor politice, pentru clarificarea calităţii de mediator a preşedintelui între puterile statului, dar şi între puterile statului şi societate”.

Şeful statului a vizat şi puterea judiciară, indicând necesitatea restructurării Consiliului Superior al Magistraturii, pentru ca o treime dintre membrii acestuia să provină din rândul societăţii civile.

Băsescu le-a mai propus senatorilor şi deputaţilor “adoptarea în regim de urgenţă a Codurilor de procedură penală şi civilă, pentru ca justiţia să aibă instrumentele necesare soluţionării cauzelor într-un timp rezonabil”. O altă prioritate legislativă invocată de Traian Băsescu se referă la adoptarea Legii răspunderii fiscale, precum şi la simplificarea legislaţiei în toate domeniile, inclusiv în domeniul fiscal.

Ca şi Justiţia, dar din motive diferite, a spus şeful statului, presa trebuie să îşi autoregleze funcţionarea şi să-şi găsească drumul integrării şi recunoaşterii ca putere în stat.

Preşedintele a subliniat şi importanţa unui parteneriat dintre stat şi Biserică şi a evidenţiat rolul Bisericii Ortodoxe Române ca fiind drept unul al majorităţii cetăţenilor în definirea identităţii istorice şi spirituale.

Şeful statului a cerut, totodată, Parlamentului să faciliteze acordarea cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o abuziv, subliniind că o prioritate pentru România este “reevaluarea relaţiilor cu Republica Moldova şi sprijinirea necondiţionată a acestei ţări pentru consolidarea statutului de aspirant la intrarea în Uniunea Europeană”.

Şeful statului a evidenţiat de asemenea ca priorităţi de politică externă consolidarea parteneriatului cu SUA, Franţa şi statele din Orientul Mijlociu, zona caspică şi Asia. Anvergura şi dinamismul Chinei “potenţează extinderea relaţiilor tradiţionale” cu aceasta, a spus şeful statului, care a pledat de asemenea pentru dezvoltarea accelerată a legăturilor cu Japonia, Republica Coreea, India şi alte state asiatice.

La finalul şedinţei comune a Parlamentului, reacţiile la discursul preşedintelui nu au întârziat să apară.
Preşedintele Partidului Social-Democrat, Mircea Geoană, a spus că discursul a fost unul “monoton, plictisitor şi fără nerv”, fiind totodată “un preludiu” pentru lansarea unei noi candidaturi a actualului preşedinte.

“Dacă cineva mai avea un dubiu că domnul Băsescu va candida pentru un nou mandat, acum s-a lămurit. Sunt tot mai convins că acesta este ultimul discurs pe care Traian Băsescu îl mai rosteşte în calitate de preşedinte în faţa Parlamentului. E clar că în acest moment mandatul său se apropie de sfârşit. E clar că va fi o campanie electorală, iar Băsescu va candida”, a spus Mircea Geoană.

Liderul social-democrat a reproşat preşedintelui că, în discursul său, s-a referit “prea mult la problemele sale şi prea puţin la cele ale românilor”, nevorbind aproape deloc despre relansarea economică.

“A fost, în mod evident, cronica a cinci ani de mandat, în care lucrurile bune, deşi făcute şi de alţii, şi le-a asumat Traian Băsescu, iar lucrurile greşite pe care le-a făcut nu le-a recunoscut. Sunt, practic, două ore de cronică a unei preşedinţii care a eşuat. În istoria modernă a României nu a fost niciun alt lider care să aibă o şansă mai mare ca cea a lui Traian Băsescu, însă acesta a irosit-o”, a declarat liderul social-democrat.

Preşedintele Partidului Naţional Liberal, Crin Antonescu, s-a arătat “plictisit” de discursul rostit de Traian Băsescu şi a ieşit din sala de plen înainte ca şeful statului să îşi încheie expunerea. “Nu doresc în niciun fel să tulbur manifestarea.

Pur şi simplu m-am plictisit. Am venit, am ascultat şi nu consider normal ca un preşedinte să facă un bilanţ al mandatului său ca şef al statului în faţa noastră pentru că nu are mandat de la Parlament. Îl va face şi poate să îl facă în campania electorală în faţa românilor.

Am ascultat cu foarte multă răbdare şi pur şi simplu sunt plictisit. Eu aşa ceva nu am auzit dinainte de 1989. Înţeleg acum că preocupările preşedintelui sunt agricultura, pensiile, sănătatea, demagogia, demografia, învăţământul, procuratura, presa, cine e matur, cine nu e matur. Înţeleg că, în toate domeniile, situaţia României era groaznică până la venirea lui Traian Băsescu preşedinte (…).

Înţeleg că învăţământul era subfinanţat şi centralizat, iar odată cu adoptarea legilor de azi ne spune domnul Băsescu că este suprafinanţat şi hiperdescentralizat”, a afirmat Crin Antonescu.

Preşedintele PNL a susţinut că aşa cum a avut libertatea de a nu asculta discursurile lui Nicolae Ceauşescu, la fel are libertatea de a nu le asculta nici pe cele ale actualului şef al statului.

Preşedintele executiv al UDMR, deputatul Kelemen Hunor, a caracterizat, la rândul său, discursul preşedintelui drept unul “neechilibrat, în care s-a vorbit mai mult despre realizări”. “A lipsit amprenta critică. Tot ceea ce a reuşit aparţine preşedintelui Băsescu, tot ceea ce nu a reuşit reprezintă eşecul altora”, a spus Kelemen Hunor.

În opinia deputatului UDMR, discursul şefului statului a avut menirea “de a face campanie electorală şi de a se suprapune asumării răspunderii Guvernului”.
Pe de altă parte, Kelemen Hunor a admis că unele realizări “vor purta amprenta preşedintelui Traian Băsescu, aşa cum este incriminarea comunismului”.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.