România va primi posturi mai influente în CE decât cele din 2007

0

Relatia complexa dintre Bucuresti si Bruxelles – obstacole, pasi inainte, alchimii politice -, in lumina ultimului raport privind progresul reformelor in România si in perspectiva formarii noii Comisii Europene (CE) a fost abordata de Radu Carp – expert in stiinte politice in domeniul studiilor europene din România, prodecan al Facultatii de Stiinte Politice de la Universitatea din Bucuresti si autor al unor studii importante – in cadrul unui interviu pentru portalul L’Osservatorio sui Balcani.

Întrebat de ce in ultimul raport publicat la sfârsitul lunii iulie CE indica in mod persistent parlamentul român drept factor problematic, Carp tine sa faca precizarea ca aceiasi functionari ai Comisiei sunt si cei care dialogheaza cu autoritatile române si, prin urmare, tind inevitabil sa semnaleze aceleasi probleme iar punctul crucial al acestor rapoarte este lipsa unui mecanism pentru aplicarea concluziilor prezentate.

Comentând faptul ca raportul atribuie problemele persistente din România, inca o data, parlamentului, cu referire la cazurile de coruptie la nivel inalt ce implica actuali si fosti ministri, a caror anchetare necesita aprobarea parlamentului, prin urmare o problema ce nu are o solutie simpla, politologul român releva ca raportul nu contine recomandari – pentru ca astfel de rapoarte nu pot face acest lucru – dar daca citesti printre rânduri, CE spune ca trebuie sa existe termene mult mai precise pentru a demara un proces, dar acest lucru nu poate fi solutionat decât cu ajutorul unui amendament legislativ sau de-a dreptul constitutional, decizii care revin tocmai parlamentului.

Legat de existenta unei alte formule similare “clauzei de salvgardare” pentru a mentine tara pe calea reformelor, Carp a precizat ca raportul din iulie a fost ultimul care putea declansa clauza, dar este foarte posibil ca noua CE sa creeze un nou mecanism pentru monitorizarea României. Ultimul raport nu spune ca mecanismul actual nu poate fi modificat.

În opinia politologului român va exista probabil un sistem similar “clauzei de salvgardare”, având in vedere ca problemele persista. Au trecut doi ani de la aderarea României la UE si problemele referitoare la justitie sunt inca de actualitate pe agenda Bruxellesului si a Bucurestiului.

În orice caz, in opinia sa, s-a facut un important pas inainte, asa cum a relevat si CE: Înalta Curte de Casatie si Justitie va fi cea care va stabili liniile directoare pentru sanctiuni in caz de coruptie, care vor fi valabile pentru toate tribunalele tarii, astfel incât toti sa beneficieze de tratament echitabil.
În acest fel se da un raspuns uneia dintre problemele majore ale sistemului judiciar românesc – un tribunal dintr-un oras ar putea aplica o pedeapsa in timp ce un alt tribunal ar putea aplica alta pedeapsa sau niciuna.

Tribunalele nu vor fi obligate sa urmeze liniile directoare, dar un text de referinta ar putea juca rolul de “cod al bunului comportament”.
Întrebat daca puterea executiva trebuie sa joace un rol in impulsionarea reformelor si daca coalitii precum cea aflata in prezent la guvernare in România sunt un obstacol in calea guvernarii, Carp a apreciat ca guvernele de coalitie au succes când programul sau structura lor au fost discutate si negociate indelung.

Dând exemplul Germaniei, unde guvernul actual este format dintr-o coalitie creata in 2005 si a avut nevoie de trei luni pentru a dobândi forma actuala, politologul român subliniaza ca acest lucru nu s-a intâmplat in România. Aceasta nu inseamna insa ca toate coalitiile duc automat la instabilitate, dar o astfel de colaborare trebuie negociata indelung, in opinia sa.

Exista tari care isi pot permite acest lux, dar si unele care nu si-l pot permite, mai spune el. Expertul român a subliniat si faptul ca intr-o coalitie de guvernare fiecare partid vrea, intr-un fel, sa-si pastreze identitatea.

Nu trebuie uitat ca in tari ca Bulgaria si România presedintele este ales direct de popor – prin urmare partidele care sustin candidatii nu vor sa-si piarda individualitatea, mai ales in perioada cuprinsa intre alegerile parlamentare si cele prezidentiale.

Solicitat sa raspunda daca România si Bulgaria exercita influente negative privind aderarea altor potentiali membri la UE precum Croatia si Turcia, Carp a tinut sa precizeze ca nu se poate pune in relatie ce se intâmpla in România si Bulgaria cu polemicile privind extinderea.
În opinia sa, institutiile sau statele europene nu vor sa incrimineze România si Bulgaria, luându-le drept scuza pentru a bloca procesul extinderii, fiind necesar sa recurga la alte criterii.

Recunoscând ca exista partide politice in Europa care s-au exprimat impotriva aderarii României dupa ce aceasta se realizase deja, Carp a subliniat ca nu este vorba de pozitiile oficiale ale acelor state, ci mai degraba de ceea ce el a numit canale de comunicare, prin care se incearca, pe de o parte, sa se determine aplicarea anumitor reforme in România si Bulgaria, iar pe de alta parte, sa se faca in asa fel ca statele care vor sa adere la UE sa-si accelereze procesul de aplicare a reformelor.

În plus, respectivele state se confrunta cu probleme diferite.

Daca România, de exemplu, se afla in fata unei coruptii la nivel inalt, iar Bulgaria infrunta criminalitatea organizata, in Turcia exista problema independentei insuficiente a justitiei fata de puterea politica.
La intrebarea daca exista pentru Bulgaria si România sansa de a obtine portofolii mai influente in urmatoarea CE, Carp a apreciat ca Bucurestiul va primi posturi mai importante decât cele din 2007.

De altfel, România a obtinut nu putine fotolii importante in comisiile Parlamentului European (PE) si dupa cât se stie, negocierile privind structura PE si a CE se fac “la pachet”, ceea ce inseamna ca tarile care obtin mai multe posturi in PE obtin mai putine in CE.

Dând exemplul Poloniei, politologul român releva ca este greu de crezut ca dupa ce a obtinut presedintia PE, Varsovia sa obtina si un post in CE tot atât de relevant precum cel din legislatura trecuta.
Prin urmare, in opinia sa, cine vrea sa vada ce posturi vor obtine diferite tari in CE, va trebui sa urmareasca cu atentie ce functii au fost acordate in PE.

reforme

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.