Domeniul energiilor regenerabile, ignorat de majoritatea factorilor de decizie

0

Factorii de decizie in privinta dezvoltarii domeniului energiilor regenerabile au atitudine de detasare fata de acest sector, fiind preocupati de alte subiecte, a declarat miercuri (16 septembrie 2009) Nicolae Olariu, presedintele Asociatiei Patronale Surse Noi de Energie – SUNE (APSNE), in deschiderea Forumului destinat sectorului surselor regenerabile (SRE), de la Palatul Parlamentului.

“Din punctul nostru de vedere, domeniul energiilor regenerabile este unul strategic pentru România”, considera Olariu, care a precizat ca majoritatea factorilor au o atitudine de detasare in ceea ce priveste acest subiect.
Acesta considera ca România trebuie sa se alinieze la regulile europene. Aceasta trebuie sa se intâmple “indiferent daca ne place sau nu”, arata Olariu, iar o prima etapa pentru autoritati este anul 2020, termen pâna la care trebuie sa raportam o scadere a emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20%.

Aceeasi tendinta a discursului a avut-o si ambasadorul Marii Britanii in România, Robin Barnett, care declara, intr-o conferinta internationala ca sunt necesare “investitii in energii regenerabile, stimularea cercetarii in domeniul tehnologiilor verzi, precum si eforturi sustinute in domeniul stocarii si captarii emisiilor de CO2”. “Este nevoie de concentrarea pe investitii in energii regenerabile si pe stimularea cercetarii in domeniul tehnologiilor verzi.

De asemenea, domeniul stocarii si captarii emisiilor de carbon poate genera noi si noi locuri de munca. În acest sector, numai in Marea Britanie au fost create circa 900.000 de locuri de munca”, a spus Barnett.
Conform Inventarului National de Gaze cu efect de sera, intocmit de Ministerul Mediului, in perioada 1989-2007 scaderea emisiilor de CO2 (de la 193,307.70 Gg, in 1989, la 110,883 Gg in 2007) se datoreaza reducerii cantitatii de combustibil fosil utilizat in sectorul energetic, drept consecinta a declinului activitatii.

Totodata, statistica Agentiei Europene de Mediu (AEM) releva faptul ca sectorul energetic este cel mai important din România, acesta fiind responsabil, in 2007, pentru generarea a 68,3% din gazele cu efect de sera (GES).
România detine un surplus de 200 milioane de certificate de emisii de dioxid de carbon (CO2), vânzarea acestuia putând aduce la bugetul de stat aproximativ doua miliarde de euro pâna in anul 2015, potrivit specialistilor in domeniu.

Cu toate acestea, specialistii considera ca momentul unei astfel de tranzactii nu ar fi prielnic, deoarece vânzarea certificatelor de CO2 nu garanteaza o economie rapida la bugetul de stat. În urma Protocolului de Kyoto, România are dreptul sa vânda un surplus de maxim 200 milioane certificate de CO2.

Conform aceluiasi document, fiecare stat semnatar isi asuma obligatia sa nu depaseasca o anumita cantitate de emisii de CO2 in perioada 2008-2012, diferenta fata de tinta fixata putand fi valorificata prin vânzarea de certificate catre alte tari care nu reusesc sa-si atinga tinta.

România, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat, in 2008, pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE).

Emisiile de dioxid de carbon verificate ale României au scazut, anul trecut, cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3%, la 252.
A doua sesiune de tranzactionare a EU ETS a inceput la 1 ianuarie 2008 si va continua timp de cinci ani pâna la 31 decembrie 2012. În acest interval, tarile industrializate trebuie sa atinga tintele de emisii convenite prin Protocolul de la Kyoto.

Începând cu 1 ianuarie 2013, sistemul de tranzactionare a emisiilor va fi reformat in mod substantial. Potrivit raportului CE, in 2008 cele mai multe alocari gratuite le-au primit Germania (388,7 milioane tone CO2 echivalent), Marea Britanie (213,5 milioane tone) si Italia (211,7 milioane tone), iar cele mai putine Malta (2,1 milioane tone), Luxemburg (2,5 milioane tone) si Letonia (2,9 milioane tone).
Vânzarea certificatelor de emisii de CO2 are loc pe burse, iar preturile variaza in functie de cerere si oferta. Cel mai mare pret a fost de peste 30 de euro pe tona, iar cel mai scazut de jumatate de euro pe tona.

loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.